Creierul creşte în dimensiuni atunci când învăţăm o limbă străină

Studenţii care sunt acceptaţi în această academie încep fără a cunoaşte limba studiată (printre care se numără araba, rusa sau mandarina) şi ajung să o vorbească fluent după 13 luni de studiu. Recruţii acceptaţi în Academia de Interpreţi studiază de dimineaţă până seara, şapte zile pe săptămână, într-un ritm mult mai rapid decât în orice alt curs de limbi străine.

Cercetătorii au comparat studenţii de la Academia de Interpreţi cu un grup de control, format din studenţi ce urmau cursuri de medicină şi de ştiinţe cognitive în cadrul Universităţii Umeå. Oamenii de ştiinţă au ales aceşti studenţi ca grup de control pentru că şi ei studiau în mod intens, dar altceva decât limbi străine.

• Maia Sandu: „Noi am luptat corect și am câștigat corect într-o luptă nedreaptă”
• Cum s-a apărat o senatoare australiană care l-a huiduit pe regele Charles

Ambele grupuri au fost supuse unor scanări RMN înainte şi după 3 luni de studiu intensiv. Rezultatele cercetării au arătat că structura creierului era neschimbată la grupul de control, însă în cazul studenţilor care învăţau limbi străine, anumite părţi ale creierului crescuseră în dimensiuni. Oamenii de ştiinţă au observat că hippocampusul (o parte a creierului ce joacă un rol important în navigaţia spaţială şi în învăţarea unor noi informaţii) şi alte părţi ale creierului erau mai mari.

„Am fost surprinşi să vedem că anumite părţi ale creierului se măriseră în funcţie de cât de bine se descurcau studenţii cu respectivul material şi în funcţie de cât efort au fost nevoiţi să depună pentru a ţine pasul”, a explicat Johan Mårtensson, cercetător la Universitatea Lund.

Cercetătorii au observat că studenţii care deprinseseră noile limbi prezentau o creştere mai mare a hippocampusului şi a zonelor din cortexul cerebral asociate învăţării (precum gyrusul temporal superior) decât cei care nu se descurcau la fel de bine.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au observat că studenţii care depuseseră mai mult efort în învăţarea altei limbi prezentau o creştere mai mare în regiunea motorie a cortexului cerebral (gyrusul frontal median). Cercetătorii afirmă că aceste zone se dezvoltă în funcţie de cât de uşor îi este studentului să înveţe o limbă nouă.

Mai multe cercetări au arătat că boala Alzheimer se dezvoltă mai târziu în creierul persoanelor bilingve sau multilingve, acelaşi mesaj fiind repetat de cercetătorii suedezi: deprinderea unei limbi străine ajută la menţinerea creierului în formă.

„Chiar dacă nu putem compara 3 luni de studiu intens cu o întreagă viaţă a unui bilingv, există suficiente date care sugerează că învăţarea limbilor străine reprezintă o metodă eficientă de protejare a creierului”, a concluzionat Mårtensson.

Sursa: Medical Daily