Devenim mai proşti? Inteligenţa speciei umane e în scădere, susţine un nou studiu

Inteligenţa şi comportamentul nostru adaptativ necesită funcţionarea optimă a unui mare număr de gene, iar acest optim este atins şi menţinut doar sub presiunea selecţiei naturale.

Cercetătorii de la Stanford susţin că mozaicul complex de gene care ne conferă capacităţile intelectuale este deosebit de vulnerabil la mutaţii, iar aceste mutaţii nu mai sunt eliminate acum prin selecţie naturală, deoarece, în societatea modernă, nu mai avem atâta nevoie de inteligenţă pentru a ne asigura supravieţuirea.

• Unde au fost găsite mai multe monede romane dispărute dintr-un muzeu din Timiș?
• Motivul pentru care jaluzelele avioanelor trebuie ridicate la decolare și aterizare

Reducerea inteligenţei va fi suplinită de dezvoltarea  tehnologiei, cred specialiştii.

„Dezvoltarea abilităţilor noastre intelectuale şi optimizarea a mii de gene asociate cu inteligenţa au avut loc, probabil, în grupuri disparate de oameni, cu comunicare mai curând non-verbală, înainte ca strămoşii noştri să fi migrat din Africa”, susţine dr. Gerald Crabtree, conducătorul studiului publicat în jurnalul Trends in Genetics.

Într-un astfel de mediu, inteligenţa era esenţială pentru supravieţuire şi asupra genelor necesare dezvoltării intelectuale acţiona o enormă presiune a selecţiei naturale, fenomen care a dus inteligenţa umană spre maximul ei.

Dar, apoi, acestă presiune a scăzut treptat şi a început un declin lent al inteligenţei, spun autorii studiului.

Odată cu dezvoltarea agriculturii, a survenit urbanizarea, care a micşorat puterea selecţiei naturale de a îndepărta din genofond mutaţiile ce slăbeau capacităţile intelectuale.

Cercetătorii au calculat frecvenţa cu care apar mutaţiile dezavantajoase în genomul uman şi au pornit de la premisa că pentru asigurarea capacităţilor intelectuale este necesar un număr de 2000-5000 de gene. Pe baza acestor date, au estimat că, într-un interval de 3000 de ani – echivalentul a aproximativ 120 de generaţii – am suferit cu toţii cel puţin două mutaţii dezavantajoase pentru stabilitatea noastră intelectuală şi emoţională.

Cercetări recente în domeniul neuroştiinţelor arată că genele implicate în funcţionarea creierului sunt în mod special susceptibile de a suferi mutaţii.

După părerea cercetătorilor, combinaţia între presiunea selectivă mai slabă şi numărul mare de gene vulnerabile la mutaţii ne diminuează capacităţile intelectuale şi emoţionale.

Însă scăderea este foarte lentă şi, dacă ţinem seama de ritmul rapid în care au loc descoperirile şi progresul în societatea actuală, viitoarele tehnologii vor oferi soluţii la această problemă, cred autorii studiului. Ei consideră că, în viitor, vom cunoaşte fiecare mutaţie care ne-ar putea afecta  funcţiile intelectuale, vom cunoaşte modul în care fiecare dintre aceste gene mutante interacţionează cu altele şi cu influenţele din partea mediului şi vom putea corecta orice mutaţie, care apare în oricare celulă din organism, în orice stadiu al dezvoltării acestuia.

Astfel, procesul dur al selecţiei naturale nu va mai fi necesar.

Sursa: Mail Online