Liliecii deţin secretele longevităţii şi ale rezistenţei la virusuri

O lucrare publicată recent în periodicul Science cuprinde rezultatele studiiilor asupra evoluţiei zborului, rezistenţei la virusuri şi duratei de viaţă relativ lungi a liliecilor.

Cercetătorii australieni de la Australian Animal Health Laboratory (AAHL) din Geelong şi cei chinezi de la Beijing Genome Institute au secvenţiat genoamele a două specii de lilieci, vulpea zburătoare neagră, Pteropus alecto,  – o specie australiană de mega-chiropter (liliac de mari dimensiuni) – şi Myotis davidii, o specie chineză de micro-chiropter.

• O formă neobișnuită a ADN-ului a fost descoperită, în premieră, în celulele umane
• Genotipul musculiței de oțet, secvențiat în premieră de cercetători români. Procedura științifică are implicații importante

Genoamele secvenţiate aufost comparate cu cele ale altor mamifere, inclusiv omul, pentru a observa similarităţile şi deosebirile dintre ele.
Autorii studiului afirmă că aceste cercetări ar putea duce, în cele din urmă, la descoperirea unor strategii de tratament sau chiar de prevenire a unor boli la oameni.

Capital.ro

Se închid două mari fabrici din România! Sute de români vor fi concediați

EVZ.ro

De ce a murit Emi Pian? „O sa auziţi ce n-aţi auzit în viaţa voastră!...

Liliecii sunt rezervoare naturale ale unor virusuri periculoase, precum Ebola, Hendar sau SARS, dar adesea ei nu mor din cauza infecţiei cu aceste virusuri – o particularitate pe care oamenii de ştiinţă o studiază intens. Liliecii au şi alte caracteristici aparte: sunt singurele mamifere care pot zbura şi trăiesc mult în comparaţie cu alte animale de talie similară.

Zborul este o activitate care consumă foarte multă energie şi generează cantităţi mari de produşi de metabolism toxici, iar liliecii au dezvoltat adaptări genetice noi pentru a scăpa de aceste toxine. Unele dintre genele implicate în acest proces sunt, de asemenea, implicate în dezvoltarea cancerului sau în detectarea şi repararea ADN-ului deteriorat.

Ceea ce este interesant este faptul că aceste gene, după cum au constatat cercetătorii, au şi roluri secundare în cadrul sistemului imunitar.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că evoluţia zborului a avut anumite efecte colaterale, influenţând nu numai sistemul imunitar, ci şi procese precum îmbătrânirea şi dezvoltarea cancerului.

Sursa: Science Daily