Home » D:News » Respiraţia: amprenta unică care ne arată de ce boli suferim

Respiraţia: amprenta unică care ne arată de ce boli suferim

Respiraţia: amprenta unică care ne arată de ce boli suferim
Publicat: 04.04.2013
Compuşii prezenţi în expiraţie pot avea rol de „amprentă”, susţin oamenii de ştiinţă. Aceşti „metaboliţi” reprezintă deşeurile produse de acţiunile chimice din corp, însă până acum nimeni nu le-a recunoscut unicitatea.

Un nou studiu sugerează că aceşti compuşi pot fi utili pentru diagnosticarea medicală la fel ca restul metaboliţilor ce se găsesc în urină sau în sânge. Deoarece testele de respiraţie sunt non-invazive, iar rezultatele sunt imediate,  ele s-ar putea dovedi chiar mai utile pentru anestezie şi teste anti-doping. 

„Nu înţeleg de ce respiraţia nu a fost utilizată pe scară largă în domeniul medical. În medicina tradiţională chineză ţi se ia pulsul, ti se analizează limba şi ţi se miroase respiraţia. Există câini dresaţi care pot mirosi cancerul cu o acurateţe destul de mare, însă câinele nu îşi poate spune care sunt compuşii în cauză”,  a declarat autorul studiului, Renato Zenobi de la Swiss Federal Institute of Technology (ETH), din Zurich.

Cercetări anterioare au demonstrat că bacteriile responsabile pentru infecţiile pulmonare şi chiar şi pentru apariţia cancerului a stomac, poate fi găsită în respiraţie. 

Ceea ce încă nu se demonstrase era dacă acest conţinut metabolic al respiraţiei variază destul de la un om la altul, astfel încât să poată fi considerat ca o „amprentă” reală şi repetabilă. 

„Dacă [acest conţinut metabolic] se schimbă de-a lungul zilei, sau după ce bei cafea sau fumezi, atunci nu îl putem considera drept amprentă”, a explicat Zenobi. 

În studiu, oamenii de ştiinţă au analizat probe de respiraţie de la 11 voluntari, în 4 intervale de timp diferite, de-a lungul a 9 zile lucrătoare. Aceste probe au fost analizate la un spectrometru de masa (dispozitiv care măsoară eficient toate masele compuşilor chimici din respiraţie). 

Unii compuşi precum vaporii de apă şi dioxidul de carbon erau la fel la toţi participanţii, dar cei care s-au găsit a fi diferiţi erau unici pentru fiecare individ. Mai mult, compuşii unici au rămas la fel de-a lungul întregului studiu. 

În decursul cercetărilor anterioare, respiraţia unui dintre colaboratori a indicat existenţa unul vârf complet diferit de al celorlalţi participanţi la studiu care, într-un final, s-a demonstrat a fi un indicator pentru medicaţia, pe care obişnuia să o ia, împotriva epilepsiei. 

Noua metodă de testare se poate dovedi eficientă mai ales pentru determinarea dozei de anestezie, unde un nivel eficient şi sigur de anestezie depinde de toleranţa pacientului şi de rata metabolică a acestuia – în acest caz, o doză mică i se poate administra pacientului pentru a vedea dacă este metabolizată. În testarea anti-doping, participanţii la concursuri ar putea fi testaţi chiar la linia de start. 

Dacă studiile viitoare, realizate pe un eşantion mai mare de subiecţi vor demonstra că respiraţia poate fi considerată „amprentă” atunci această tehnică va putea deschide calea pentru „medicina personalizată”. 

Sursa: BBC

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Record mondial la concertul rapperului american Pitbull de la Londra
Record mondial la concertul rapperului american Pitbull de la Londra
Unul dintre cele mai vechi cinematografe din Spania a fost transformat în hotel
Unul dintre cele mai vechi cinematografe din Spania a fost transformat în hotel
De ce exercițiile fizice inversează îmbătrânirea musculară?
De ce exercițiile fizice inversează îmbătrânirea musculară?
Kurt Lewin, psihologul care a arătat că mediul modelează comportamentul la fel de mult ca personalitatea
Kurt Lewin, psihologul care a arătat că mediul modelează comportamentul la fel de mult ca personalitatea
Oamenii de știință au creat cea mai realistă celulă artificială de laborator
Oamenii de știință au creat cea mai realistă celulă artificială de laborator
O singură modificare minusculă ar putea explica cum trec virusurile de la lilieci la oameni
O singură modificare minusculă ar putea explica cum trec virusurile de la lilieci la oameni
Acidificarea oceanelor ar putea micșora creierul calamarilor cu aproape 50%
Acidificarea oceanelor ar putea micșora creierul calamarilor cu aproape 50%
Cinci oameni acuzați pe nedrept care au schimbat istoria justiției. Cazurile care au obligat sistemul să se reformeze
Cinci oameni acuzați pe nedrept care au schimbat istoria justiției. Cazurile care au obligat sistemul să se reformeze
Noi speranțe pentru viața extraterestră! Ce au descoperit astronomii la 48,5 ani-lumină de Pământ?
Noi speranțe pentru viața extraterestră! Ce au descoperit astronomii la 48,5 ani-lumină de Pământ?
Fizicienii au creat un „mini-univers” în care timpul a apărut de unul singur
Fizicienii au creat un „mini-univers” în care timpul a apărut de unul singur
Ce se întâmplă dacă miroși ciocolată înainte să faci exerciții fizice pentru picioare?
Ce se întâmplă dacă miroși ciocolată înainte să faci exerciții fizice pentru picioare?
Ce ar putea dezvălui lacrimile despre creierul tău?
Ce ar putea dezvălui lacrimile despre creierul tău?
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani