Home » D:News » Nu am scăpat de asteroidul Apophis. „Coliziunea rămâne posibilă”, avertizează Agenţia Spaţială Franceză

Nu am scăpat de asteroidul Apophis. „Coliziunea rămâne posibilă”, avertizează Agenţia Spaţială Franceză

Nu am scăpat de asteroidul Apophis. „Coliziunea rămâne posibilă”, avertizează Agenţia Spaţială Franceză
Publicat: 11.04.2013
Asteroidul Apophis, care s-a apropiat destul de mult de Terra în ianuarie, va trece din nou pe lângă planeta noastră în 2029, iar Agenţia spaţială franceză doreşte să profite de ocazie pentru a studia de aproape acest corp ceresc, întrucât riscul de coliziune nu este complet exclus pentru 2068.

 

Apophis, denumit astfel după o divinitate egipteană a răului şi a tenebrelor, „se joacă cu nervii noştri”, afirmă specialiştii francezi, citaţi de AFP. Atunci când a fost detectat pentru prima dată, în 2004, oamenii de ştiinţă au evaluat la 2,7% probabilitatea unei coliziuni, în aprilie 2029, cu Terra. Potrivit AFP, o serie de calcule noi au înlăturat însă acest scenariu, însă un mic risc continua să existe pentru anul 2036.

Graţie noilor date colectate în timpul trecerii sale, la o distanţă de 14,4 milioane de kilometri de Terra, pe 9 ianuarie, oamenii de ştiinţă au putut să elimine complet acest risc pentru anul 2036.

„Coliziunea rămâne posibilă pentru 2068. Este improbabilă, dar nu imposibilă”, a declarat, marţi, Jean-Yves Prado de la Centrul naţional de studii spaţiale (CNES, Agenţia spaţială franceză), membru al grupului de lucru „Asteroizi geo-intersectori” (care se intersectează cu orbita Terrei) afiliat la ONU.

Cu un diametru de 325 de metri, potrivit observaţiilor realizate de telescopul Herschel, Apophis a fost inclus în clasa asteroizilor „potenţial periculoşi”. O coliziune cu Terra ar provoca distrugeri la scară continentală.

Prin comparaţie, micul asteroid care a căzut în Rusia, în februarie, avea un diametru de doar 17 metri, reamintind cu brutalitate de faptul că „prăbuşirea unui bolid, chiar cu un diametru mai mic de 20 de metri, nu este lipsită de riscuri”, a subliniat Daniel Hestroffer de la Observatorul din Paris.

De la sfârşitul anilor 1990, monitorizarea corpurilor cereşti cu orbite care o intersectează pe aceea a Terrei s-a intensificat: aproape 10.000 au fost repertorizate, dintre care 1.387 sunt potenţial periculoase pentru Terra.

Repetarea acestor informaţii nu este însă suficientă. În acelaşi timp trebuie evitată coliziunea. Nu lipsesc ideile pentru a devia aceste corpuri indezirabile de pe traiectoriile lor. „Seamănă puţin cu concursul Lépine” (celebru concurs de invenţii din Franţa, n.r.)”, afirmă Jean-Yves Prado: ideile variază de la cea mai brutală – explozia nucleară – la o modificare lejeră a traiectoriei prin metode mai blânde (remorcarea asteroidului în spaţiu etc.) şi mergând până la folosirea de combustibili convenţionali.

„Riscul poate fi prevăzut şi putem evita coliziunea, dar aceste misiuni nu pot fi realizate decât într-un cadru internaţional”, a adăugat el.

Înainte de a vorbi despre o intervenţie, savanţii trebuie să afle mai întâi cu ce vor avea de-a face. Cunoaşterea structurii interne a asteroidului este crucială pentru conceperea unor misiuni de deviere a traiectoriei, a subliniat profesorul Patrick Michel, de la Observatorul de pe Coasta de Azur. „Structura sa este solidă, pre-fracturată, poroasă sau este vorba de un conglomerat? Pagubele unui impact în aceste cazuri diferite nu vor fi aceleaşi”, a adăugat acelaşi specialist.

După părerea sa, „singurele mijloace” de a verifica modelele teoretice sunt misiunile spaţiale, precum sonda spaţială Rosetta, care a survolat asteroidul Luteţia în 2010.

Scopul organizării de către CNES a unei misiuni spaţiale către Apophis este dublu: îmbunătăţirea cunoştinţelor ştiinţifice şi clasificarea asteroidului, pentru a putea, la nevoie, în 2068, sau mai târziu, să se lanseze o misiune eficientă de deviere a traiectoriei asteroidului pentru a proteja Terra.

„Avem nevoie de date extrem de precise”, afirmă Emmanuel Hinglais, directorul misiunilor de explorare a Universului din cadrul CNES. Potrivit scenariului prezentat, va fi nevoie de o misiune de 12-18 luni pentru ca vehiculul spaţial să ajungă la punctul de întâlnire cu Apophis, adoptând apoi „o abordare agresivă”, care va merge până la plasarea de instrumente ştiinţifice pe suprafaţa acestuia (antenă radar, seismograf etc.).

Apophis va trece cel mai aproape de Terra pe 13 aprilie 2029, la o distanţă de aproximativ 30.000 de kilometri. Pentru această trecere a asteroidului nu va exista niciun risc de coliziune, afirmă oamenii de ştiinţă, însă reacţii de panică, iraţionale, în rândul populaţiei rămân foarte posibile.

„Este posibil să îl vedem trecând pe cer cu ochiul liber”, precizează Emmanuel Hinglais. „Faptul că este «escortat» de un vehicul spaţial terestru ar putea calma angoasele”, a adăugat el.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem