Cine sunt strămoşii europenilor de azi?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii vânătorii-culegători au sosit în Europa în urmă cu aproximativ 45.000 de ani, fiind urmaţi, mult mai târziu, de agricultori, care au sosit din Orientul Mijlociu acum 10.000 de ani. În cursul câtorva milenii care au urmat acestei a doua migraţii, societatea umană s-a schimbat dramatic, triburile de vânători-culegători fiind înlocuite de societăţile de agricultori, care au creat un sistem de teritorii conduse de căpetenii puternice şi au dezvoltat tehnologii de prelucrare a metalelor.

Dar în afara acestor două mari migraţii a mai existat cel puţin una foarte importantă, susţine  Wolfgang Haak, de la Universitatea din Adelaide, Australia.

Cu ajutorul mostrelor de ADN provenite de la 37 de schelete descoperite într-o zonă din estul Germaniei, Haak şi colegii săi au studiat modul în care populaţia s-a schimbat într-o perioadă situată acum 7500 – 3500 de ani.

Cercetătorii au reuşit să secvenţieze complet genomul mitocondrial (ADN-ul din mitocondrii, organite celulare care sunt „uzinele energetice” ale celulei) şi, deoarece vârsta scheletelor era cunoscută, au putut să afle cum s-a modificat genomul de-a lungul timpului.

Au observat că, la sfârşutil Epocii Pietrei, a avut loc o schimbare bruscă. În perioada situată acum 6.100 – 4.200 ani, anumite gene care erau întâlnite frecvent în specimenele mai vechi au fost înlocuite de gene noi.

Aceste gene înlocuitoare se găsesc  la peste 40% dintre europenii occidentali moderni, în vreme ce genele mai vechi lipsesc.

Rezultatele sugerează că un nou val migrator a pătruns în Europa Centrală în urmă cu 6.000 de ani. Haak a constatat că scheletele cele mai recente erau identice, din punct de vedere genetic, cu ibericii de azi, şi afirmă că acesta e un indiciu asupra punctului de origine al migraţiei. „Credem că a venit din vestul Europei”, spune el.

Deoarece testele genetice au fost făcute pe mostre provenind de la un număr mic de indivizi, mai sunt necesare cercetări care să confirme ipoteza lui Haak şi să arate că aceste schimbări genetice nu sunt rezultatul şanselor probabilistice.

Haak crede că oamenii veniţi dinspre vest ar fi putut avea o legătura cu aşa-numita cultură Beaker (care a creat vase cu o formă specifică, de clopot), care a apărut în Peninsula Iberică şi, acum aproximativ 4. 800 de ani, s-a răspândit peste o mare parte a Europei vestice. Migratorii care s-au îndreptat spre est, spre centrul Europei, ar fi putut duce cultura Beaker în afara Iberiei.

Aceste dovezi arheologice vor trebui însă confruntate cu date genetice, pentru a da o imagine mai clară a ceea s-a întâmplat cu populaţia Europei la sfârşitul Epocii  Pietrei.

Sursa: New Scientist