Home » D:News » Efect surprinzător: de ce devin mai verzi deşerturile planetei?

Efect surprinzător: de ce devin mai verzi deşerturile planetei?

Efect surprinzător: de ce devin mai verzi deşerturile planetei?
Publicat: 03.06.2013
Imaginile din satelit arată că, în ultimele trei decenii, în zonele aride ale Pământului vegetaţia s-a dezvoltat neaşteptat de mult. O ipoteză originală, care încerca să explice acest fenomen, a fost acum confirmată de către oamenii de ştiinţă.

Deşerturile au devenit din ce în ce mai verzi între anii 1982 şi 2010, iar fenomenul se explică prin creşterea concentraţiei de dioxid de carbon din  atmosferă, spun specialiştii.

Oamenii de ştiinţă de la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organization (CSIRO), Australia, au studiat, pentru a înţelege situaţia, câteva dintre cele mai aride zone ale planetei: partea sud-vestică a Americii de Nord, deşertul australian, Orientul Mijlociu şi unele regiuni ale Africii.

Ei au creat un model matematic pentru a prezice acest „efect fertilizant” al dioxidului de carbon şi au testat modelul studiind imaginile din satelit şi luând în considerare şi efectul altor factori, precum precipitaţiile, temperatura aerului, cantitatea de lumină şi schimbările în utilizarea terenurilor de către oameni.

Elementul-cheie îl reprezintă frunzişul – cantitatea de frunze – deoarece plantele răspund la creşterea concentraţiei de dioxid de carbon din aer prin mărirea cantităţii de frunziş, pentru a valorifica mai bine această substanţă. Organismele vegetale preiau dioxidul de carbon din aer şi folosesc carbonul pentru a sintetiza, utilizând lumina solară ca sursă de energie, substanţele vitale necesare plantei. Este procesul numit fotosinteză.

Modelul computerizat arată că, la o creştere de 14% a concentraţiei de dioxid de carbon în perioada studiată, ar trebui să aibă loc o creştere de 5-10% a cantităţii de frunziş. Datele primite de la sateliţi confirmă aceste corelaţii, arătând că frunzişul a sporit cantitativ cu 11%, după ce datele au fost ajustate pentru a lua în calcul şi contribuţia precipitaţiilor, oferind astfel un argument puternic în sprijinul ipotezei că mărirea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă se află la originea dezvoltării recente a vegetaţiei din deşerturi. Rezultatele vor fi publicate în Geophysical Research Letters.

Efectul creşterii nivelului de dioxid de carbon asupra fiziologiei plantelor este un proces important şi care trebui studiat cu mai multă atenţie, cred cercetătorii. 

Sursa: Science Daily

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce sfaturi au experții pentru tinerii care încă mai depind financiar de părinți?
Ce sfaturi au experții pentru tinerii care încă mai depind financiar de părinți?
„Țara cea mai puțin vizitată” din Europa cu peisaje și castele spectaculoase
„Țara cea mai puțin vizitată” din Europa cu peisaje și castele spectaculoase
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din lume
Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din lume
O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia
O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?