Home » D:News » Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?

Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?

Autor: Mihaela Stanescu 06.05.2013
Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?
Cel mai amplu studiu de până acum asupra dentiţiei primatelor din Africa sugerează că, în urmă cu 3,5 milioane de ani, strămoşii speciei umane au experimentat o schimbare importantă: au trecut de la un consum exclusiv de fructe şi frunze la o dietă mai variată, ce includea graminee şi carne, iar acest pas ar fi putut avea o importanţă decisivă în orientarea liniei evolutive a omului spre forma de azi.

Hominidele care au trăit cu mai mult de 3,5 milioane de ani în urmă se hrăneau aproape numai cu fructe şi frunze de copaci, arbuşti şi plante ierboase – o alimentaţie similară cu cea a cimpanzeilor şi gorilelor de azi.

Totuşi, acum 3,5 milionae de ani, arată analizele, hominide timpurii precum Australopithecus afarensis şi Kenyanthropus platyops au început să consume şi alte alimente: plante graminee, ciperacee (o familie de plante asemănătoare gramineelor, dar care au, în general, o tulpină cu secţiune triunghiulară) şi suculente, precum şi animale care mâncau asemenea plante.

Dovada acestei extinderi a regimului alimentar a rămas înscrisă în compoziţia chimică a dinţilor acestor primate.

Patru articole publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences prezintă rezultatele acestor cercetări, realizate de o echipă internaţională numeroasă de oameni de ştiinţă, de pe trei continente.

Studiul se bazează pe analiza izotopilor din smalţul dentar şi este cel mai cuprinzător studiu de acest gen realizat până în prezent.

Plantele pot fi împărţite în trei categorii, în funcţie de mecanismul lor de fotosinteză: C3, C4 şi CAM.

Plantele C3 (în general arbori, arbuşti şi plante erbacee) incorporează cantităţi mai mari din izotopul mai greu carbon-13, comparativ cu plantele C4 şi CAM (graminee, ciperacee, suculente).

Când plantele sunt consumate de un animal, aceşti izotopi sunt incorporaţi în ţesuturile acestuia, inclusiv în smalţul dinţilor. Analizând proporţia de izotopi ai carbonului din smalţul dentar, se pot trage concluzii asupra tipului de plante cu care se hrănea animalul respectiv. În acest mod, echipa de cercetători a obţinut informaţii despre alimentaţia hominidelor timpurii.

Specialiştii au analizat izotopii de carbon din dinţi fosili proveniţi de la 175 de indivizi, reprezentând 11 specii, cu vârste cuprinse între 4,4 şi 1,3 milioane de ani.

Rezultatele arată că, înainte de momentul de cotitură de acum 3,5 milioane de ani, hominidele străvechi mâncau exclusiv plante C3.

Dar, începând de acum 3,5 milioane de ani, unele dintre specii au început să consume şi plante C4 şi CAM, chiar dacă mediul înconjurător nu se schimbase foarte mult în comparaţie cu cel înc are trăiseră strămoşii lor.

Genul Homo (căruia îi aparţinem şi noi – specia Homo sapiens), apărut mai târziu, a continuat să manifeste această preferinţă pentru o dietă „combinată”, de plante C3 şi C4/CAM.

Ceea ce nu pot arăta aceste analize este ce anume specii de plante consumau respectivele primate şi dacă mâncau şi animale erbivore care, la rândul lor, mâncau plante C4/CAM (şi aceasta fiind o modalitate de a acumula carbon-13).

Totuşi, în 2010, unii dintre oamenii de ştiinţă implicaţi în acest studiu publicaseră rezultatele unor cercetări care arătau că hominidele de acum 3,4 milioane de ani consumau carne, folosind şi unelte pentru prelucrarea ei – o nouă dovadă privind apariţia unei mari schimbări în alimentaţia hominidelor în cursul evoluţiei.

Toate aceste dovezi indică o lărgire a adaptărilor alimentare ale hominidelor timpurii, la un moment dat.

Cercetătorii au analizat şi dinţi fosili ai altor specii (girafe, cai, maimuţe) care au trăit în aceeaşi perioadă şi în acelaşi mediu şi nu au constatat schimbări alimentare semnficative, ceea ce dovedeşte că modificarea a fost specifică hominidelor.

Ce anume a produs această schimbare rămâne însă o enigmă, deocamdată.

Deoarece, după cum consideră cercetătorii, alimentaţia este, pentru un organism, factorul cel mai important care determină fiziologia, comportamentul şi interacţiunile lui cu mediul, aceste descoperiri vor oferi o nouă perspectivă asupra mecanismelor evolutive care au influenţat devenirea speciei umane.

Sursa: EurekAlert!

Cele mai noi articole
Sute de mii de păsări migratoare au fost găsite moarte în New Mexico, SUA
Sute de mii de păsări migratoare au fost găsite moarte în New Mexico, SUA
Festivalul Filmului Francez. Orașele din România în care va fi organizată cea de-a 24-a ediție
Festivalul Filmului Francez. Orașele din România în care va fi organizată cea de-a 24-a ediție
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum se adaptează creierul la viața în spațiu
Cum se adaptează creierul la viața în spațiu
Matthias Sindelar, marele fotbalist care i-a sfidat pe naziști
Matthias Sindelar, marele fotbalist care i-a sfidat pe naziști
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Top 10 cei mai importanți generali din istorie
Top 10 cei mai importanți generali din istorie
Criza climatică doboară încă un record. A fost cea mai caldă vară din istorie pentru emisfera nordică
Criza climatică doboară încă un record. A fost cea mai caldă vară din istorie pentru emisfera nordică
Un pilot american a dezvăluit că un OZN pe care l-a urmărit în 2004 a comis un „act de război”
Un pilot american a dezvăluit că un OZN pe care l-a urmărit în 2004 a comis un „act de război”
Femeia injectată cu vaccinul împotriva COVID Oxford – AstraZeneca chiar a făcut mielită transversă. Compania nu a recunoscut inițial
Femeia injectată cu vaccinul împotriva COVID Oxford – AstraZeneca chiar a făcut mielită transversă. Compania nu ...
POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din România – FOTO
POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din România – ...
Cât de mult ne pot proteja ochelarii normali de infecția cu noul coronavirus
Cât de mult ne pot proteja ochelarii normali de infecția cu noul coronavirus
Ce se întâmplă dacă ții un centru de date sub apă doi ani de zile? Microsoft a aflat răspunsul
Ce se întâmplă dacă ții un centru de date sub apă doi ani de zile? Microsoft a aflat răspunsul
Embrionul fosilizat al unui dinozaur cu gât lung a dezvăluit câteva detalii neștiute până acum
Embrionul fosilizat al unui dinozaur cu gât lung a dezvăluit câteva detalii neștiute până acum
Avertismentul unui profesor de la Harvard: Următoarea pandemie poate fi creată de teroriști
Avertismentul unui profesor de la Harvard: Următoarea pandemie poate fi creată de teroriști
Creatura din ocean care îi îngrozește pe marii rechini albi
Creatura din ocean care îi îngrozește pe marii rechini albi
China construiește un cosmodrom plutitor pentru viitoarele lansări de rachete
China construiește un cosmodrom plutitor pentru viitoarele lansări de rachete
Case în miniatură apar peste noapte. Anonymouse, societatea secretă de artiști care construiește mini-clădiri
Case în miniatură apar peste noapte. Anonymouse, societatea secretă de artiști care construiește mini-clădiri