Home » D:News » Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?

Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?

Mihaela Stanescu 06.05.2013
Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?
Cel mai amplu studiu de până acum asupra dentiţiei primatelor din Africa sugerează că, în urmă cu 3,5 milioane de ani, strămoşii speciei umane au experimentat o schimbare importantă: au trecut de la un consum exclusiv de fructe şi frunze la o dietă mai variată, ce includea graminee şi carne, iar acest pas ar fi putut avea o importanţă decisivă în orientarea liniei evolutive a omului spre forma de azi.

Hominidele care au trăit cu mai mult de 3,5 milioane de ani în urmă se hrăneau aproape numai cu fructe şi frunze de copaci, arbuşti şi plante ierboase – o alimentaţie similară cu cea a cimpanzeilor şi gorilelor de azi.

Totuşi, acum 3,5 milionae de ani, arată analizele, hominide timpurii precum Australopithecus afarensis şi Kenyanthropus platyops au început să consume şi alte alimente: plante graminee, ciperacee (o familie de plante asemănătoare gramineelor, dar care au, în general, o tulpină cu secţiune triunghiulară) şi suculente, precum şi animale care mâncau asemenea plante.

Dovada acestei extinderi a regimului alimentar a rămas înscrisă în compoziţia chimică a dinţilor acestor primate.

Patru articole publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences prezintă rezultatele acestor cercetări, realizate de o echipă internaţională numeroasă de oameni de ştiinţă, de pe trei continente.

Studiul se bazează pe analiza izotopilor din smalţul dentar şi este cel mai cuprinzător studiu de acest gen realizat până în prezent.

Plantele pot fi împărţite în trei categorii, în funcţie de mecanismul lor de fotosinteză: C3, C4 şi CAM.

Plantele C3 (în general arbori, arbuşti şi plante erbacee) incorporează cantităţi mai mari din izotopul mai greu carbon-13, comparativ cu plantele C4 şi CAM (graminee, ciperacee, suculente).

Când plantele sunt consumate de un animal, aceşti izotopi sunt incorporaţi în ţesuturile acestuia, inclusiv în smalţul dinţilor. Analizând proporţia de izotopi ai carbonului din smalţul dentar, se pot trage concluzii asupra tipului de plante cu care se hrănea animalul respectiv. În acest mod, echipa de cercetători a obţinut informaţii despre alimentaţia hominidelor timpurii.

Specialiştii au analizat izotopii de carbon din dinţi fosili proveniţi de la 175 de indivizi, reprezentând 11 specii, cu vârste cuprinse între 4,4 şi 1,3 milioane de ani.

Rezultatele arată că, înainte de momentul de cotitură de acum 3,5 milioane de ani, hominidele străvechi mâncau exclusiv plante C3.

Dar, începând de acum 3,5 milioane de ani, unele dintre specii au început să consume şi plante C4 şi CAM, chiar dacă mediul înconjurător nu se schimbase foarte mult în comparaţie cu cel înc are trăiseră strămoşii lor.

Genul Homo (căruia îi aparţinem şi noi – specia Homo sapiens), apărut mai târziu, a continuat să manifeste această preferinţă pentru o dietă „combinată”, de plante C3 şi C4/CAM.

Ceea ce nu pot arăta aceste analize este ce anume specii de plante consumau respectivele primate şi dacă mâncau şi animale erbivore care, la rândul lor, mâncau plante C4/CAM (şi aceasta fiind o modalitate de a acumula carbon-13).

Totuşi, în 2010, unii dintre oamenii de ştiinţă implicaţi în acest studiu publicaseră rezultatele unor cercetări care arătau că hominidele de acum 3,4 milioane de ani consumau carne, folosind şi unelte pentru prelucrarea ei – o nouă dovadă privind apariţia unei mari schimbări în alimentaţia hominidelor în cursul evoluţiei.

Toate aceste dovezi indică o lărgire a adaptărilor alimentare ale hominidelor timpurii, la un moment dat.

Cercetătorii au analizat şi dinţi fosili ai altor specii (girafe, cai, maimuţe) care au trăit în aceeaşi perioadă şi în acelaşi mediu şi nu au constatat schimbări alimentare semnficative, ceea ce dovedeşte că modificarea a fost specifică hominidelor.

Ce anume a produs această schimbare rămâne însă o enigmă, deocamdată.

Deoarece, după cum consideră cercetătorii, alimentaţia este, pentru un organism, factorul cel mai important care determină fiziologia, comportamentul şi interacţiunile lui cu mediul, aceste descoperiri vor oferi o nouă perspectivă asupra mecanismelor evolutive care au influenţat devenirea speciei umane.

Sursa: EurekAlert!

Cele mai noi articole
Primul om care a sărit cu paraşuta. Prima dată şi-a aruncat câinele
Primul om care a sărit cu paraşuta. Prima dată şi-a aruncat câinele
Țara din Europa unde portalurile de ştiri dezactivează comentariile celor care se opun vaccinării anti-COVID
Țara din Europa unde portalurile de ştiri dezactivează comentariile celor care se opun vaccinării anti-COVID
Peste 8 milioane de numere de telefon au fost portate în ultimii 13 ani
Peste 8 milioane de numere de telefon au fost portate în ultimii 13 ani
Un reactor nuclear din sudul Rusiei, oprit temporar. Ce s-a întâmplat?
Un reactor nuclear din sudul Rusiei, oprit temporar. Ce s-a întâmplat?
Mormântul Ceciliei Metella dezvăluie secrete despre rezistența betonului roman de-a lungul secolelor
Mormântul Ceciliei Metella dezvăluie secrete despre rezistența betonului roman de-a lungul secolelor
O nouă stare a materiei. Experimentele recente au dezvăluit formarea unor electroni cvadrupli
O nouă stare a materiei. Experimentele recente au dezvăluit formarea unor electroni cvadrupli
Descoperire neașteptată la granița magnetosferei Pământului. O cantitate imensă de energie este implicată
Descoperire neașteptată la granița magnetosferei Pământului. O cantitate imensă de energie este implicată
Autoritățile din SUA pregătesc o campanie de vaccinare pentru milioane de copii
Autoritățile din SUA pregătesc o campanie de vaccinare pentru milioane de copii
Un scafandru a descoperit o sabie a cruciaților
Un scafandru a descoperit o sabie a cruciaților
Delta Plus, o nouă mutaţie supravegheată îndeaproape
Delta Plus, o nouă mutaţie supravegheată îndeaproape
Bill Gates avertizează că „se apropie o uriaşă criză agricolă şi umanitară”
Bill Gates avertizează că „se apropie o uriaşă criză agricolă şi umanitară”
ONU, instituția care are ca scop „salvarea generațiilor viitoare de flagelul războiului”
ONU, instituția care are ca scop „salvarea generațiilor viitoare de flagelul războiului”
Un fizician susține că noul radiotelescop al Chinei ar putea detecta sonde extraterestre
Un fizician susține că noul radiotelescop al Chinei ar putea detecta sonde extraterestre
Unii oameni pot fi rezistenți genetic la COVID-19, afirmă cercetătorii în domeniu
Unii oameni pot fi rezistenți genetic la COVID-19, afirmă cercetătorii în domeniu
Bulgaria introduce certificatul verde COVID-19. Unde va fi obligatoriu?
Bulgaria introduce certificatul verde COVID-19. Unde va fi obligatoriu?
Culisele ”Proiectului Manhattan” prin care americanii au pus capăt celui de al Doilea Război Mondial. Unul dintre inventatori a murit chiar în timpul experimentelor
Culisele ”Proiectului Manhattan” prin care americanii au pus capăt celui de al Doilea Război Mondial. Unul ...
Peste 4.000 de flacoane de Tocilizumabum au fost repartizate în țară
Peste 4.000 de flacoane de Tocilizumabum au fost repartizate în țară
Mesajul înfiorător al unui medic român: Dacă vedeți negru în fața ochilor, e culoarea sacilor
Mesajul înfiorător al unui medic român: Dacă vedeți negru în fața ochilor, e culoarea sacilor