Home » D:News » Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?

Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?

Publicat: 05.06.2013
Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?
Cel mai amplu studiu de până acum asupra dentiţiei primatelor din Africa sugerează că, în urmă cu 3,5 milioane de ani, strămoşii speciei umane au experimentat o schimbare importantă: au trecut de la un consum exclusiv de fructe şi frunze la o dietă mai variată, ce includea graminee şi carne, iar acest pas ar fi putut avea o importanţă decisivă în orientarea liniei evolutive a omului spre forma de azi.

Hominidele care au trăit cu mai mult de 3,5 milioane de ani în urmă se hrăneau aproape numai cu fructe şi frunze de copaci, arbuşti şi plante ierboase – o alimentaţie similară cu cea a cimpanzeilor şi gorilelor de azi.

Totuşi, acum 3,5 milionae de ani, arată analizele, hominide timpurii precum Australopithecus afarensis şi Kenyanthropus platyops au început să consume şi alte alimente: plante graminee, ciperacee (o familie de plante asemănătoare gramineelor, dar care au, în general, o tulpină cu secţiune triunghiulară) şi suculente, precum şi animale care mâncau asemenea plante.

Dovada acestei extinderi a regimului alimentar a rămas înscrisă în compoziţia chimică a dinţilor acestor primate.

Patru articole publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences prezintă rezultatele acestor cercetări, realizate de o echipă internaţională numeroasă de oameni de ştiinţă, de pe trei continente.

Studiul se bazează pe analiza izotopilor din smalţul dentar şi este cel mai cuprinzător studiu de acest gen realizat până în prezent.

Plantele pot fi împărţite în trei categorii, în funcţie de mecanismul lor de fotosinteză: C3, C4 şi CAM.

Plantele C3 (în general arbori, arbuşti şi plante erbacee) incorporează cantităţi mai mari din izotopul mai greu carbon-13, comparativ cu plantele C4 şi CAM (graminee, ciperacee, suculente).

Când plantele sunt consumate de un animal, aceşti izotopi sunt incorporaţi în ţesuturile acestuia, inclusiv în smalţul dinţilor. Analizând proporţia de izotopi ai carbonului din smalţul dentar, se pot trage concluzii asupra tipului de plante cu care se hrănea animalul respectiv. În acest mod, echipa de cercetători a obţinut informaţii despre alimentaţia hominidelor timpurii.

Specialiştii au analizat izotopii de carbon din dinţi fosili proveniţi de la 175 de indivizi, reprezentând 11 specii, cu vârste cuprinse între 4,4 şi 1,3 milioane de ani.

Rezultatele arată că, înainte de momentul de cotitură de acum 3,5 milioane de ani, hominidele străvechi mâncau exclusiv plante C3.

Dar, începând de acum 3,5 milioane de ani, unele dintre specii au început să consume şi plante C4 şi CAM, chiar dacă mediul înconjurător nu se schimbase foarte mult în comparaţie cu cel înc are trăiseră strămoşii lor.

Genul Homo (căruia îi aparţinem şi noi – specia Homo sapiens), apărut mai târziu, a continuat să manifeste această preferinţă pentru o dietă „combinată”, de plante C3 şi C4/CAM.

Ceea ce nu pot arăta aceste analize este ce anume specii de plante consumau respectivele primate şi dacă mâncau şi animale erbivore care, la rândul lor, mâncau plante C4/CAM (şi aceasta fiind o modalitate de a acumula carbon-13).

Totuşi, în 2010, unii dintre oamenii de ştiinţă implicaţi în acest studiu publicaseră rezultatele unor cercetări care arătau că hominidele de acum 3,4 milioane de ani consumau carne, folosind şi unelte pentru prelucrarea ei – o nouă dovadă privind apariţia unei mari schimbări în alimentaţia hominidelor în cursul evoluţiei.

Toate aceste dovezi indică o lărgire a adaptărilor alimentare ale hominidelor timpurii, la un moment dat.

Cercetătorii au analizat şi dinţi fosili ai altor specii (girafe, cai, maimuţe) care au trăit în aceeaşi perioadă şi în acelaşi mediu şi nu au constatat schimbări alimentare semnficative, ceea ce dovedeşte că modificarea a fost specifică hominidelor.

Ce anume a produs această schimbare rămâne însă o enigmă, deocamdată.

Deoarece, după cum consideră cercetătorii, alimentaţia este, pentru un organism, factorul cel mai important care determină fiziologia, comportamentul şi interacţiunile lui cu mediul, aceste descoperiri vor oferi o nouă perspectivă asupra mecanismelor evolutive care au influenţat devenirea speciei umane.

Sursa: EurekAlert!

Cele mai noi articole
Elon Musk, surprins în timp ce folosea scutul termic de la Starship drept farfurie pentru gustări
Elon Musk, surprins în timp ce folosea scutul termic de la Starship drept farfurie pentru gustări
Se împlinesc 65 de ani de la moartea celui mai important poet simbolist român
Se împlinesc 65 de ani de la moartea celui mai important poet simbolist român
De ce depinde fericirea românilor? Împlinirea profesională, pe primul loc
De ce depinde fericirea românilor? Împlinirea profesională, pe primul loc
Povestea președintelui Volodimir Zelenski, spusă prin benzi desenate
Povestea președintelui Volodimir Zelenski, spusă prin benzi desenate
Vara care urmează va rivaliza cu recordurile de căldură înregistrate în 2021
Vara care urmează va rivaliza cu recordurile de căldură înregistrate în 2021
Oceanele lumii au atins cel mai acid nivel din ultimii 26.000 de ani, avertizează un raport climatic
Oceanele lumii au atins cel mai acid nivel din ultimii 26.000 de ani, avertizează un raport climatic
Poluarea cauzată de rachetele spațiale schimbă compoziția atmosferei. Cum ne afectează?
Poluarea cauzată de rachetele spațiale schimbă compoziția atmosferei. Cum ne afectează?
Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?
Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?
Mister rezolvat. Oamenii de știință ar fi descoperit cum s-au format galaxiile fără materie întunecată
Mister rezolvat. Oamenii de știință ar fi descoperit cum s-au format galaxiile fără materie întunecată
Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea
Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea
Aurorele boreale pot fi auzite chiar și atunci când nu sunt văzute. Cum se formează sunetele?
Aurorele boreale pot fi auzite chiar și atunci când nu sunt văzute. Cum se formează sunetele?
Primele animale au dezvoltat sisteme complexe de adaptare înainte de Explozia Cambriană
Primele animale au dezvoltat sisteme complexe de adaptare înainte de Explozia Cambriană
Cea mai rară specie de mamifer marin din lume. Ce șanse mai are de supraviețuire?
Cea mai rară specie de mamifer marin din lume. Ce șanse mai are de supraviețuire?
Un medicament pentru cataractă a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator
Un medicament pentru cataractă a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator
Somnul ajută la procesarea emoțiilor. Care este mecanismul?
Somnul ajută la procesarea emoțiilor. Care este mecanismul?
Farmaciştii au un risc de sinucidere mai mare decât restul lumii. De ce se întâmplă asta?
Farmaciştii au un risc de sinucidere mai mare decât restul lumii. De ce se întâmplă asta?
Soprana Irina Baianț, invitată la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Soprana Irina Baianț, invitată la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Unde se termină Pământul și începe spațiul cosmic?
Unde se termină Pământul și începe spațiul cosmic?