De ce a dispărut lepra din Europa? Oamenii de ştiinţă au aflat răspunsul

Potrivit specialiştilor se pare că o schimbare genetică produsă în corpul uman i-a făcut pe indivizi imuni la această boală.

În secolul al XV-lea, lepra afecta unul la fiecare 30 de indivizi din vestul Europei, iar numărul mare de cazuri este indicat şi de sculpturile sau picturile din acea perioadă, căci leproşii erau la fel de des reprezentaţi în ele ca Fecioara Maria sau Hristos. Cu toate acestea, în era cruciadelor, boala a dispărut misterios de pe continent. 

• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
• Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și…

Acum, oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă bacteria care cauza lepra, Mycobacteriam leprae, suferise o mutaţie devenind mai puţin violentă, sau dacă nu cumva europenii au devenit imuni la ea. Potrivit noului studiu, nu bacteria a suferit mutaţii, ci oamenii. 

Deşi probele de ADN se extrag foarte greu din oase, oamenii de ştiinţă au reuşit să le preleveze dintr-un dinte al unui individ ce a murit acum 600 de ani. Materialul descoperit era „un amesteca de ADN uman, microorganisme şi ADN contaminat de la alte oase şi solul din apropiere”, a declarat Stewart Cole, unul dintre autorii studiului, de la Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne. Pe baza acestor probe, specialiştii au refăcut o tulpină de lepră şi i-au secvenţiat genomul. Rezultatele au indicat că această tulpină era identică cu cea existentă astăzi în comunităţile de leproşi din ţările în curs de dezvoltare. 

Oamenii de ştiinţă consideră că anumite gene care îi făceau pe unii oameni rezistenţi la lepră s-au răspândit în rândul populaţiei  europene, oferindu-le indivizilor imunitate împotriva bolii. 

Astăzi infecţiile de acest gen se tratează cu antibiotice şi pot fi vindecate rapid dacă sunt identificate din timp. 

Cola a explicat şi că înţelegerea istoriei unei boli îi poate informa pe oamenii de ştiinţă şi pe medici referitor la abordarea prin care pot ţine sub control actualele sau viitoarele boli. „Deţinerea informaţiilor referitoare le anumite gene şi proteine specifice unei boli ne poate ajuta să dezvoltăm strategii de prevenire”, a mai adăugat el. 

Sursa: The Raw Story