Home » D:News » Mustaţa ca armă: „obiceiuri de nuntă” bizare şi violente (VIDEO)

Mustaţa ca armă: „obiceiuri de nuntă” bizare şi violente (VIDEO)

Mustaţa ca armă: „obiceiuri de nuntă” bizare şi violente (VIDEO)
Publicat: 07.07.2013
La drept vorbind, nu e neobişnuit ca masculii să se lupte între ei în perioada de împerechere, dar, la o specie de broaşte, aceste confruntări au loc cu ajutorul unui echipament aparte: un soi de „mustăţi” – nişte proeminenţe ascuţite care cresc pe buza superioară a masculilor şi care sunt folosite în cursul conflictelor pentru a produce adversarului răni dureroase.

Broasca Leptobrachium boringii este o specie de amfibian care trăieşte în pâraiele din câteva regiuni muntoase izolate din sud-vestul Chinei.

Este una dintre puţinele specii de amfibieni la care au loc lupte violente între masaculi, în perioada de împerechere. După cum explică cercetătorul Cameron Hudson, de la Universitatea Guelph, Canada, la majoritatea speciilor de amfibieni confruntările iau, în general, aspectul unor “trânte” sau al adoptării unor posturi ameninţătoare. La aceste specii, masculii sunt, în general, mai mici decât femelele.

La specia Leptobrachium boringii însă, masculii se luptă dur, cu arme specifice care produc răni adeversarului; comportamentul lor violent este indicat şi de faptul că, la această specie, masculii sunt mai mari decât femelele.

Armele  specifice acestor conflicte sunt nişte “ţepi” care cresc, în număr de 10-16, pe buza superioară a masculilor, în sezonul de împerechere. Ascuţiţi “ca nişte vârfuri de creion”, după cum spune Cameron Hudson, aceşti ţepi sunt nişte arme redutabile.

Broaştele îşi petrec majoritatea timpului în păduri, dar, în februarie şi martie, se îndreaptă spre cursurile de apă, pentru a se împerechea. Masculii sosesc primii şi fiecare încearcă să pună stăpânire pe o piatră din albia râului, într-un loc unde apa curge cu viteză mai mare. Aceste este “cuibul”: lângă această piatră ar urma să fie depuse ouăle. Săptămâni în şir, masculii patrulează în jurul pietrelor alese, emiţând semnale specifice pentru a atrage femelele.

Pentru a studia comportamentul acestei specii în perioada de împerechere, cercetătorii au monitorizat, în cursul a două sezoane de împerechere, broaştele Leptobrachium boringii de pe o porţiune de 300 de metri a unui curs de apă din apropierea Muntelui Emei, din provincia chineză Sichuan. Au capturat, marcat şi apoi eliberat 77 de exemplare, urmărind apoi care dintre acestea deţineau controlul asupra locurilor de împerechere. Au fost martori la 7 încăierări între masculi şi au reuşit să filmeze 5 dintre acestea.

Luptele au loc sub apă, fiecare mascul încercând să-l lovescă pe celălalt cu capul în abdomen, pentru a-şi înfige în el ţepii ascuţiţi ai “mustăţii”. Cercetătorii nu au observat vreun caz mortal, dar masculii se aleg cu o mulţime de răni din cauza înţepăturilor.

Aceşti masculi violenţi sunt însă, surprinzător, nişte taţi grijulii. La această specie, femelele, după ce depun ouăle pe partea scufundată a pietrei, iar acestea sunt fertilizate de masculi, se întorc în pădure. Odată ce femelele pleacă, masculilor le cad ţepii, încetează să se mai lupte şi rămân să aibă grijă de ouăle fecundate, până la eclozarea mormolocilor.

Studiind genele masculilor şi ale ouălor pe care le apăra fiecare, cercetătorii au descoperit că, în  multe cazuri, un mascul proteja nişte ouă care nu fuseseră fertilizate de el. E posibil să fi alungat un alt mascul, care avea deja în grijă ouă, şi să-I fi preluat cuibul cu tot cu ouăle fecundate din el.

Procesul de împerechere la această specie are încă multe necunoscute: cercetătorii nu ştiu încă de ce un mascul învingător nu distruge ouăle rivalului său învins şi nici ce anume asigură succesul reproductiv al unui mascul. Ţepii nu prezintă diferenţe notabile de lungime de la un exemplar la altul, aşa că mărimea acestora nu ar fi un factor hotărâtor.

E posibil, cred cercetătorii, ca mărimea şi forţa mascului să fie determinante, deoarece un mascul mai mare şi mai puternic ar putea provoca adversarului răni mai adânci cu proeminenţele spinoase ale buzei.

Sursa: New Scientist / Foto: Asian Herpetological Research

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Momentul în care oamenii și neanderthalienii s-au unit
Momentul în care oamenii și neanderthalienii s-au unit
Cea mai nouă teorie deplasată a lui Elon Musk: Oamenii fără adăpost nu există
Cea mai nouă teorie deplasată a lui Elon Musk: Oamenii fără adăpost nu există
Oamenii de știință avertizează Europa: Oglinzile spațiale și geoingineria solară trebuie să fie interzise
Oamenii de știință avertizează Europa: Oglinzile spațiale și geoingineria solară trebuie să fie interzise
O limbă necunoscută a fost descoperită pe o tăbliță veche de 14.000 de ani
O limbă necunoscută a fost descoperită pe o tăbliță veche de 14.000 de ani
Specialiștii recomandă extinderea limitei pentru cercetarea embrionilor umani
Specialiștii recomandă extinderea limitei pentru cercetarea embrionilor umani
Deși s-a prăbușit la începutul acestui an, elicopterul Ingenuity al NASA de pe Marte mai are un as în mânecă
Deși s-a prăbușit la începutul acestui an, elicopterul Ingenuity al NASA de pe Marte mai are un as în mânecă
Ce beneficii aduc prieteniile la distanță?
Ce beneficii aduc prieteniile la distanță?
Un progres major în tehnologie s-a întâmplat acum 900.000 de ani
Un progres major în tehnologie s-a întâmplat acum 900.000 de ani
Candy Lightner, femeia din spatele luptei împotriva condusului sub influența alcoolului
Candy Lightner, femeia din spatele luptei împotriva condusului sub influența alcoolului
Monica Bellucci, cea mai în vârstă Bond Girl. „Am fost o fată foarte timidă”
Monica Bellucci, cea mai în vârstă Bond Girl. „Am fost o fată foarte timidă”
Încheiem anul cu Bine pe Bursa Binelui
Încheiem anul cu Bine pe Bursa Binelui
Un studiu arată că cel puțin una din cinci persoane are o infecție cu transmitere sexuală
Un studiu arată că cel puțin una din cinci persoane are o infecție cu transmitere sexuală
Damian Drăghici, complet, sincer și deschis. „M-a ajutat rugăciunea” | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
Damian Drăghici, complet, sincer și deschis. „M-a ajutat rugăciunea” | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care nu citesc?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care nu citesc?
Test de cultură generală. De ce 13 este un număr ghinionist?
Test de cultură generală. De ce 13 este un număr ghinionist?
Large Hadron Collider a găsit prima dovadă pentru cea mai grea particulă de antimaterie
Large Hadron Collider a găsit prima dovadă pentru cea mai grea particulă de antimaterie
Astronomii au găsit o galaxie care arată la fel ca a noastră, pe vremea când Universul avea 600 de milioane de ani
Astronomii au găsit o galaxie care arată la fel ca a noastră, pe vremea când Universul avea 600 de milioane de ani
Lumea s-ar putea confrunta cu o nouă pandemie dacă un virus se va transmite de la cai la oameni
Lumea s-ar putea confrunta cu o nouă pandemie dacă un virus se va transmite de la cai la oameni