Microcipurile care imită creierul uman – cea mai nouă invenţie a cercetătorilor elveţieni

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Zurich şi de la ETH Zurich, alături de colegi din SUA şi Germania, au conceput sisteme electronice comparabile cu un creier uman atât în dimensiuni, cât şi în viteză şi în consumul de energie, a anunţat Universitatea într-un comunicat de presă.

Precum creierul, aceste cipuri supranumite „neuromorfice” sunt capabile de procesarea informaţiei şi de generarea unei reacţii în timp real.

• Experții avertizează că bolile transmise de țânțari se răspândesc în Europa din cauza crizei climatice
• Reacția șefului TikTok după promulgarea legii care interzice aplicația în SUA

„Provocarea este construirea unui sistem cât mai asemănător cu un creier uman”, spune Giacomo Indiveri, profesor de neuroinformatică în cadrul Universităţii Zurich şi totodată unul dintre cercetătorii implicaţi în proiect.

În trecut, au mai fost proiectate sistemele electronice care reacţionează la mediu, cum ar fi jaluzelele care se închid automat când sunt atinse de lumina soarelui, Acest proiect, spune Indiveri, duce această reuşită mai departe decât orice altă realizare de până acum.

Folosind cipurile neuromorfice ca neuroni artificiali, cercetătorii au construit reţele care pot efectua sarcini ce necesită memorie pe termen scurt şi abilităţi decizionale şi analitice, explică profesorul.

Tehnologia s-ar putea dovedi un instrument util de-a lungul timpului, permiţând roboţilor să „navigheze autonom într-un mediu şi să supravieţuiască fără a fi controlaţi de la distanţă”, spune specialistul. Indiveri afirmă că aceste cipuri ar putea face telefoanele inteligente chiar mai inteligente.

De asemenea, aceste cipuri deschid calea spre computere care pot funcţiona în ciuda unor elemente defectuoase, aşa cum creierul uman continuă să funcţioneze în ciuda faptului că pierde aproximativ 1 milion de neuroni în fiecare zi.

Rezultatele studiului sunt publicate în jurnalul american Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Surse: AFP, UZH