Cum creşte o plantă-robot? (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii lucrează la crearea un sistem care imită comportamentul rădăcinilor plantelor, în timp ce se dezvoltă pătrunzând în sol.

Sistemul presupune utilizarea unor senzori flexibili pentru explorarea zonei subterane, vârfuri care cresc prin desfăşurarea unor filamente de material şi un mecanism care reduce frecarea la pătrunderea în sol – toate acestea fiind caracteristici care permit plantelor să-şi formeze sistemul radicular. 

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Sistemul artificial ar cuprinde senzori pentru detectarea gravitaţiei, a umidităţii, temperaturi, atingerii, pH-ului, conţinutului de nitraţi şi fosfaţi.

Construirea unui model artificial al unei rădăcini care creşte este dificil, deoerece comportamentul rădăcinilor naturale este foarte complex: ele se arcuiesc în timp ce cresc în lungime, prin adăugarea de celule în partea opusă celei în care se îndreaptă vârful; în acelaşi timp, rădăcinile percep simultan diferiţi stimuli chimici şi fizici, dând prioritate unora dintre ei, dar modul în care iau aceste „decizii” nu este încă bine înţeles.

Pe lângă modelarea unei singure rădăcini, cercetătorii studiază şi modul în care rădăcinile interacţionează unele cu altele, coordonându-şi mişcările prin sol, pentru a obţine cea mai eficientă înrădăcinare a plantei; cercetătorii cred că descoperirile ar putea duce la obţinerea de informaţii noi despre inteligenţa de grup.

Pe baza rezultatelor ce vor fi obţinute, vor putea fi construiţi roboţi mai eficienţi din punct de vedere energetic şi care vor fi capabili să se adapteze la mediul în care trebuie să opereze. Potenţialele aplicaţii practice în viitor ale acestor dispozitive sunt numeroase: monitorizarea condiţiiilor din sol, cercetări spaţiale, construirea unor endoscoape mai flexibile şi extensibile etc.

Sursa: New Scientist