Prima pagină D:News

De ce există o legătură între înălţimea unei persoane şi inteligenţa sa? Misterul a fost descifrat

08.28.2013 | ● Vizualizări: 1289
Cercetătorii au aflat care este cauza misterioasei legături dintre inteligenţă şi înălţime     (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Cercetătorii de la Universitatea Colorado-Boulder au aflat de ce persoanele mai înalte tind să fie ceva mai inteligente decât restul oamenilor. Oamenii de ştiinţă au descoperit că acest fenomen are două cauze: faptul că aceleaşi gene afectează cele două trăsături şi faptul că persoanele mai înalte sunt mai predispuse decât restul oamenilor să-şi aleagă parteneri mai inteligenţi (şi vice versa).

Studiul realizat de cercetători nu a identificat contribuţia vreunui factor de mediu în cazul legăturii între a fi mai înalt şi a fi mai deştept, două trăsături pe care oamenii le consideră atrăgătoare.

Corelarea dintre înălţime şi IQ a fost documentată în mai multe studii începând cu anii' 70, însă cauzele acestei relaţii nu au fost descifrate de cercetători până acum.

Tehnica realizată de cercetătorii de la Universitatea Colorado-Boulder pentru a identifica motivele din spatele acestei legături ar putea fi folosite de oamenii de ştiinţă pentru a înţelege de ce alte trăsături selectate sexual – termen ce desemnează caracteristicile pe care indivizii le găsesc dezirabile la parteneri – tind să fie corelate. Persoanele care sunt atrăgătoare datorită unei trăsături tind să prezinte şi alte trăsături atrăgătoare.



„Nu doar la oameni, ci şi la animale, se observă faptul că trăsăturile care sunt atrăgătoare din punct de vedere sexual tind să fie corelate”, explică Matthew Keller, profesor de psihologie şi neuroştiinţe în cadrul Universităţii Colorado-Boulder şi totodată autorul acestui studiu publicat în jurnalul PLOS Genetics. „Aşadar, dacă un animal prezintă un nivel ridicat al unei trăsături selectate sexual, este foarte probabil să aibă un nivel ridicat şi ceea ce priveşte alte trăsături selectate sexual. Oamenii de ştiinţă se întreabă dintotdeauna care este cauza acestui fenomen. Şi dintotdeauna a fost foarte dificil de separat cele două potenţiale cauze genetice”, explică Keller.

Elementul cheie al tehnicii dezvoltate de Keller şi colegii săi constă în folosirea datelor colectate de la gemeni fraternali, de la gemeni identici şi de la părinţii lor.

În trecut cercetătorii au folosit adeseori informaţii de la gemeni identici şi de la gemeni fraternali pentru a stabili dacă o anumită trăsătură este moştenită, provocată de factori de mediu sau dacă este afectată de o combinaţie a celor doi factori. Acest tip de studiu pe gemeni presupune că fiecare geamăn creşte cu aceiaşi factori de mediu ca fratele sau surora sa. 

Dacă o trăsătură care este prezentă la un geamăn este la fel de prezentă şi la celălalt – indiferent că este vorba de gemeni fraternali sau identici – atunci acea trăsătură este, cel mai probabil, provocată de condiţiile de mediu. În schimb, dacă o trăsătură este prezentă la ambii gemeni identici, dar doar la unul dintre gemenii fraternali, atunci este probabil ca trăsătura să fie moştenită, deoarece gemenii identici au acelaşi material genetic, însă cei fraternali nu.

Studii similare pot fi efectuate pentru trăsăturile ce prezintă o legătură, cum ar fi înălţimea şi IQ-ul. Deşi cercetătorii puteau stabili dacă o pereche de trăsături este moştenită genetic, ei nu puteau afla dacă cele două trăsături prezentau o legătură deoarece aceleaşi gene influenţau ambele trăsături (fenomen denumit „pleiotropie”) sau deoarece persoanele care au aceste două trăsături sunt mai predispuse să formeze cupluri (fenomen denumit  „împerechere asortativă").

Noul studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Colorado-Boulder rezolvă această problemă prin includerea părinţilor gemenilor în analiză. Deşi acest procedeu a mai fost folosit în studiile asupra unei singure trăsături, informaţiile despre părinţi nu au mai fost folosite în vreo cercetare până acum pentru a stabili de ce două trăsături prezintă o legătură genetică. Acest lucru se datorează, parţial, faptului că registrele ce conţin informaţii despre gemeni, ce sunt folosite pentru studiile de ereditate, adeseori nu conţin şi informaţii despre părinţi. De asemenea, crearea programelor de computer necesare pentru a analiza datele despre trăsături multiple colectate de la gemeni şi de la părinţii lor este un lucru dificil.

„Este foarte dificil de scris codul pentru un astfel de program, motiv pentru care această metodă nu este foarte răspândită”, explică profesorul Keller.

Pentru acest studiu, echipa de cercetători au folosit date colectate de la 7.905 indivizi – inclusiv de la gemeni şi de la părinţii acestora – de Colorado Twin Registry de la Universitatea Colorado-Boulder şi de Queensland Twin Registry de la Queensland Institute of Medical Research din Australia.

Keller şi colegii săi au descoperit că, pentru gemenii din studiul lor, corelaţia dintre înălţime şi IQ nu era afectată de condiţiile de mediu. Totuşi, Keller cauţionează că în societăţile în care se înregistrează o variaţie nutriţională mai mare între familii este posibil ca factorii de mediu să joace un rol.

De asemenea, cercetătorii au descoperit că pleiotropia şi împerecherea asortativă erau responsabile în mod egal pentru legătura genetică între înălţime şi IQ.

„Se pare că există gene care influenţează atât înălţimea, cât şi IQ-ul”, explică Keller. „În acelaşi timp, se pare că persoanele care sunt mai înalte sunt ceva mai predispuse să aleagă ca partener persoane mai inteligente, şi vice versa. Aceste alegeri ale partenerilor face ca «genele de IQ» şi «genele de înălţime» să devină asociate statistic unele cu celelalte. Există numeroase excepţii, însă relaţia statistică apare mai des decât dacă ar fi fost una aleatorie”, spune profesorul.

Sursa: Universitatea Colorado