Home » D:News » Ce a provocat răcirea bruscă a Terrei acum 12.900 de ani? O idee controversată este susţinută de noi dovezi

Ce a provocat răcirea bruscă a Terrei acum 12.900 de ani? O idee controversată este susţinută de noi dovezi

Ce a provocat răcirea bruscă a Terrei acum 12.900 de ani? O idee controversată este susţinută de noi dovezi
Publicat: 03.09.2013
Unul dintre cele mai importante momente din istoria planetei, o răcire subită ce a avut loc acum 12.900 de ani, continuă să fie controversat.

Cercetătorii dezbat dacă acest eveniment a fost provocat de impactului unui asteroid sau nu, iar de curând au fost descoperite noi dovezi în favoarea ipotezei unei ciocniri. Specialiştii au descoperit fragmente de rocă din Quebec, Canada, ce par să fi fost aruncate la distanţe uriaşe, până în statul american Pennsylvania. „Aş spune că acestea sunt, desigur, dovezi ce atestă că a avut loc un impact”, spune Mukul Sharma, un specialist în geochimia izotopilor de la Dartmouth College şi totodată co-autor al unui nou studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Acum 11.600-12.900 de ani, clima planetei s-a schimbat rapid: în zonele nordice, precum Groenlanda, temperatura a scăzut cu câteva grade în mai puţin de un secol. Nimeni nu ştie ce a provocat acest uriaş îngheţ, ce poartă numele de „Dryasul Recent”.

Unii oameni de ştiinţă afirmă că îngheţul şi secetele provocate de acest eveniment au dus la decesul animalelor de mari dimensiuni, lucru ce i-a forţat pe oameni să dezvolte agricultura, fiind astfel elementul care a stimulat apariţia civilizaţiei.

Principala teorie susţine că deplasarea gheţarilor din America de Nord a permis apei dulci să se scurgă în oceanele Atlantic şi Arctic, încetinind circulaţia oceanelor şi răcind emisfera nordică. Ideea a dus la temeri în rândul cercetătorilor că apa dulce produsă astăzi de topirea gheţarilor ar putea genera la rândul său schimbări climatice rapide.

O teorie alternativă susţine că un meteorit sau o cometă s-a ciocnit sau a explodat deasurpa Americii de Nord, generând incendii, o negură de praf şi cenuşă şi provocând colapsul gheţarilor. În 2007, cercetătorii au identificat dovezi ce susţineau un astfel de eveniment în rămăşiţele aşezărilor umane care existau de-a lungul continentului la acea vreme.

Criticii teoriei impactului nu au reuşit să repete multe din acele studii şi au pus sub semnul întrebării ipoteza că particulele descoperite au fost generate de şocul unui impact. De asemenea, nimeni nu a descoperit dovezi care să susţină ipoteza unor incendii uriaşe în America de Nord. „Mie nu mi se pare că au construit un caz solid”, spune Bruce Simonson, un geolog de la Oberlin College, Ohio. „Dacă asta cel mai bun efort pe care îl pot face, nu sunt convins”, spune Simonson.

Totuşi, ideea continuă să obţină adepţi; acum, ea este susţinută de 55 de cercetători care au publicat în total 11 studii pe această temă, explică James Kennett, un paleooceanograf de la Universitatea California ce se numără printre susţinătorii ipotezei. „Teoria continuă să crească”, spune Kennett. În iulie, un grup diferit de cercetători a analizat carote de gheaţă din Groenlanda şi a descoperit un nivel mare de platină meteorică ce a rezultat în urma unui impact masiv în perioada Dryasului Recent.

Sharma şi colegii săi oferă acum noi dovezi. Sharma afirmă că mineralele pe care le-a descoperit în adâncimile solului din Pennsylvania au fost create la temperaturi mai mari de 2.000 ºC şi că acestea au format picături sticloase care s-au unit în aer. Acestea pot fi explicate doar de un impact, afirmă cercetătorul. „Am avut mare noroc”, mai spune Sharma.

Mineralele au fost identificate după ce Yvonne Malinowski, o locuitoare din Pennsylvania, a văzut un documentar la televizor despre Dryasul Recent şi i-a trimis lui Kennett o cutie cu roci pe care le-a găsit pe proprietatea sa. Kennett i-a dat rocile apoi lui Sharma.

Compoziţia izotopică a mineralelor indică faptul că rocile provin dintr-o regiune de câteva mii de kilometri pătraţi din Quebec, sugerând că un asteroid a trecut prin gheţarii din America de Nord, topindu-i şi aruncând roci din sol, spune Sharma. „Este o dovadă de necontestat a faptului că a avut loc un impact”, subliniază Kennett.

Anders Carlson, un paleoclimatolog de la Universitatea Wisconsin–Madison, nu este la fel de convins că aceste picături sticloase sunt pe cât de unice şi de importante pe cât crede Sharma. „Există dovezi similare din perioade când nu a avut loc un Dryas Recent”, subliniază Carlson.

Sharma crede că elementul cheie va fi descoperirea craterului. Deşi nu are experienţă în domeniul căutării de cratere, Sharma vrea să pornească în căutarea sa. Mark Boslough, un fizician specializat în impacturi de la Sandia National Laboratories din New Mexico, crede că eforturile lui Sharma nu vor fi încununate de succes. „Dacă ar fi fost un impact, ar fi lăsat în urmă un crater uriaş şi nu ar mai fi fost nevoie să dezbatem pe tema sa”, spune Boslough.

Steven Stanley, un paleobiolog de la Universitatea Hawaii care a editat mai multe cercetări publicate în PNAS pe această temă, afirmă că „subiectul este foarte controversat, însă sunt de părere că aceste lucrări trebuie publicate”. Stanley susţine că este din ce în ce mai convins de teoria impactului ca mecanism ce a provocat scurgerea apelor dulci în oceane. „Nu înţeleg cum oamenii pot fi în continuare atât de negativişti în acest moment. Dovezile se tot acumulează”, concluzionează Stanley.

Sursa: Nature

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Cine a inventat banii?
Test de cultură generală. Cine a inventat banii?
Oamenii de știință au descoperit un dezechilibru energetic masiv pe Saturn
Oamenii de știință au descoperit un dezechilibru energetic masiv pe Saturn
O organizație vrea să strângă 9 miliarde de dolari pentru a vaccina cei mai săraci copii din lume
O organizație vrea să strângă 9 miliarde de dolari pentru a vaccina cei mai săraci copii din lume
Acțiunile Nvidia, în cădere liberă! Compania a pierdut 230 miliarde de dolari în câteva ore
Acțiunile Nvidia, în cădere liberă! Compania a pierdut 230 miliarde de dolari în câteva ore
Prestigiul său a fost nemaiîntâlnit în perioada Renascentistă. El a scris primul tratat modern de politică
Prestigiul său a fost nemaiîntâlnit în perioada Renascentistă. El a scris primul tratat modern de politică
Aeronava TAROM cu numele „Nadia Comăneci” va duce sportivii români la Jocurile Olimpice de la Paris 2024
Aeronava TAROM cu numele „Nadia Comăneci” va duce sportivii români la Jocurile Olimpice de la Paris 2024
Câți sportivi va avea România la Jocurile Olimpice de la Paris 2024?
Câți sportivi va avea România la Jocurile Olimpice de la Paris 2024?
Românii sunt mai interesați ca niciodată în ultimii 20 de ani să-și cumpere o locuință
Românii sunt mai interesați ca niciodată în ultimii 20 de ani să-și cumpere o locuință
Surpriză uriașă pentru fanii „The Legend of Zelda”
Surpriză uriașă pentru fanii „The Legend of Zelda”
De ce folosim căștile atât de des și cât de important este să ne reconectăm la zgomotul din jur
De ce folosim căștile atât de des și cât de important este să ne reconectăm la zgomotul din jur
O tăbliță cu scene de luptă și paleo-alfabet, descoperită în Spania
O tăbliță cu scene de luptă și paleo-alfabet, descoperită în Spania
A fost descoperit rolul crucial al unei proteine în imunitatea organismului împotriva cancerului
A fost descoperit rolul crucial al unei proteine în imunitatea organismului împotriva cancerului
Peste 800.000 de IMM-uri din Europa Centrală și de Est pot avea acces la instrumente de sustenabilitate dezvoltate în România, după o investiție regională semnificativă
Peste 800.000 de IMM-uri din Europa Centrală și de Est pot avea acces la instrumente de sustenabilitate dezvoltate în ...
Specii necunoscute până acum, găsite la aproape 3.000 de metri sub ape
Specii necunoscute până acum, găsite la aproape 3.000 de metri sub ape
O fosilă de reptilă marină polară este cea mai veche găsită vreodată în emisfera sudică
O fosilă de reptilă marină polară este cea mai veche găsită vreodată în emisfera sudică
Lewis Howard Latimer, inventatorul aerului condiționat. „Mâine s-ar putea să fie frumos, oricât de furtunos se arată cerul azi”
Lewis Howard Latimer, inventatorul aerului condiționat. „Mâine s-ar putea să fie frumos, oricât de furtunos se arată ...
A cui față este Statuia Libertății?
A cui față este Statuia Libertății?
Sângele oamenilor care trăiesc foarte mult dezvăluie de ce sunt atât de diferiți
Sângele oamenilor care trăiesc foarte mult dezvăluie de ce sunt atât de diferiți