Secretele unui pui de somn perfect: cât trebuie să dormi pentru a fi mai deştept?

„În realitate puiul de somn este mai complicat decât realizăm noi. Trebuie să fii convins atunci când vrei să tragi un pui de somn, să stabileşti cât vei dormi şi dacă îl programezi în funcţie de lucrurile pe care le mai ai de făcut în acea zi”, a explicat David Dinges, specialist în studierea somnului, de la Universitatea Pennsylvania.

Aşadar, există o artă a dormitului la prânz. 

• Banii contează mai puțin decât credem pentru fericire, arată un studiu
• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?

Una dintre metodele perfecte prin care un adult se deconectează din cotidian este moţăiala de duminică după-amiază. Dar, într-o perioadă în care aproximativ o treime din indivizi declară că nu au parte de suficient somn, puiul de somn de peste zi ar putea fi soluţia pentru o mai bună eficienţă la locul de muncă. 

Cât de lung este un pui de somn?

Sara Mednick, profesor de la Universitatea California susţine că cel mai folositor pui de somn depinde de ceea ce doreşte fiecare individ. Pentru a deveni mai alert, experţii recomandă între 10 şi 20 de minute de moţăială. În schimb, pentru procesarea amintirilor oamenii de ştiinţă recomandă un pui de somn de 60 de minute. Totuşi, în acest caz dezavantajul este că există riscul să ne trezim un pic ameţiţi. Desigur, abia atunci când tragem un pui de somn de 90 de minute, care include toate etapele somnului, ne îmbunătăţim memoria emoţională şi procedurală şi creştem creativitatea.

De asemenea, experţii susţin că perioada ideală pentru moţăit este cuprinsă între orele 13:00 şi 16:00. În cazul în care puiul de somn are loc mai târziu de ora 16:00 este foarte probabil ca el să interfereze cu somnul din timpul nopţii. 

Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă au explicat că un bun indicator al oboselii şi al privării de somn sunt visele din timpul puiului de somn. De ce? Pentru că în timp ce moţăim pentru 20 de minute nu ar trebui să avem vise. 

Ilene Rosen, profesor de la Penn’s Perelman School of Medicine, susţine că durata ideală a unui pui de somn eficient care să ne repună pe picioare în timpul zilei este de 10-20 de minte. 

Leon Lack, în schimb, profesor de psihologie la Universitatea Flinders, din Australia, a notat în 2006 că în timpul pauzelor scurte moţăitul timp de 10 minute este cel mai eficient. 

Studiul lui Lack, din 2006, a comparat micile reprize de somn care variau între 30 de secunde şi 30 de minute, tastând 24 de participanţi. După fiecare pui de somn, indivizii au fost testaţi cu ajutorul unei varietăţi de sarcini ce presupuneau utilizarea proceselor mintale. În urma studiului, eficienţa celor 10 minute de somn a devenit imediat evidentă, efectul acestui pui de somn având o durată între 2 ore şi 2 ore şi 30 de minute. 

Cei care au dormit câte 20-30 de minute pe zi aveau tendinţa de a se simţi ameţiţi în primele 30 de minute de după somn. Abia după aceste 30 de minute ei deveneau la fel de ageri la minte ca cei care dormiseră doar 10 minute. În schimb, se pare că în rândul celor care dormiseră 20-30 de minute, chiar dacă efectul somnului se vedea abia după 30 de minte, el avea o durată ceva mai lungă. 

Într-un alt studiu realizat ceva mai recent, în 2012, oamenii de ştiinţă au împărţit 36 de participanţi în trei grupuri. Fiecare grup a învăţat o sarcină de memorie care presupunea asocierea unor cuvinte care apăreau pe un ecran cu un sunet. După acest exerciţiu, participanţii din primul grup au dormit timp de 60 de minute, cei din al doilea grup moţăit 10 minute, iar cei din ultimul grup nu au dormit deloc. Când participanţii au fost retestaţi, oamenii de ştiinţă au concluzionat că cei care au dormit 60 de minute s-au descurcat cel mai bine. Mai mult, cercetătoarea Sara Alger a declarat că şi alte teste realizate la o săptămână după învăţarea sarcinii de memorie, cei care au dormit 60 de minute s-au descurcat mai bine decât cei care moţăiseră doar 10 minute. Ca urmare a acestei constatări, oamenii de ştiinţă au concluzionat că somnul profund, în care undele cerebrale încetinesc (timpul de somn experimentat de cei care au dormit 60 de minute), este necesar pentru consolidarea memoriei. 

În paralel, oamenii de ştiinţă realizează studii pentru a afla de ce unii oameni nu beneficiază de pe urma acestor etape scurte de somn din timpul zilei.  Dr. Mednick a declarat că studii aflate în derulare analizează potenţialele diferenţe genetice dintre oamenii obişnuiţi să moţăie şi cei care nu au acest obicei. 

Kimberly Cote, profesor de psihologie şi neurioştiinţă de la Universitatea Brock susţine că indivizii care în mod normal nu recurg la dormitul în timpul zilei au tendinţa de a intra mai repede în etapele de somn profund, comparativ cu cei care au obiceiul să doarmă la prânz. După ce au monitorizat undele cerebrale ale mai multor indivizi, oamenii de ştiinţă au concluzionat că indivizii care obişnuiesc să tragă un pui de somn reuşesc să menţină un somn uşor atunci când dorm la prânz, având totodată rezultate mai bune la teste, comparativ cu alţi participanţi.