Home » D:News » De ce devenim arţăgoşi când ne este foame?

De ce devenim arţăgoşi când ne este foame?

De ce devenim arţăgoşi când ne este foame?
Publicat: 08.09.2013
Cu toţii am experimentat la un moment dat senzaţia de irascibilitate ca urmare ca urmare a senzaţiei de foame. Acum, Paul Currie, expert în studierea comportamentul dictat de apetit, oferă o explicaţie ştiinţifică a acestui fenomen.

„Atunci când este înfometat, un organism poate ignora semnalele specifice foamei, dar nu supravieţuieşte foarte mult”, a declarat Currie explicând că pe lângă durerile de stomac asociate cu foamea există şi un aspect legat de minte. Dacă ignorăm durerile de stomac, organismul va declanşa un răspuns emoţional pentru a ne atrage atenţia că ceva nu este în regulă.

„Poate sunteţi tentaţi să credeţi că mâncăm pentru că ne face plăcere, însă dacă ne gândim mai bine ne dăm seama că atunci când ne este cu adevărat foame şi ne uităm la alţii cum mănâncă avem tendinţa de a deveni anxioşi şi emotivi. În plus, cu cât ni se face mai foame, cu atât răspunsul emoţional creşte”, susţine Currie. 

De fapt, intestinele şi creierul sunt destul de conectaţi. De exemplu, grelina, un hormon care stimulează apetitul, este produsă în stomac, însă receptorii ei sunt prezenţi în tot corpul inclusiv în regiunea cerebrală numită hipotalamus. Pe lângă faptul că acest hormon determină sentimentul de foame, grelina poate produce stări de anxietate care dispar doar în momentul în care mâncăm. 

„Pare logic deoarece aceste circuite şi sisteme sunt conectate: au aceiaşi receptori şi aceleaşi structuri anatomice. Aceste comportamente nu apar izolat, şi pare firesc să fim mai irascibili şi mai conştienţi de emoţiile noastre [atunci când ne este foame] deoarece aşa vom avea o dorinţă mai mare de a căuta mâncare şi de a ne satisface nevoile nutriţionale”, susţine Currie. 

Mai mult, cercetări recente au indicat că mai există un hormon care ar putea să joace un rol important în legătura dintre emoţii şi foame: serotonina. Studiul realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cambrige, publicat în 2011 în  Biological Psychiatry, indică faptul că nivelul acestui hormon care reglează comportamentul fluctuează mai mult atunci când suntem stresaţi sau când ne este foame. mai departe, aceste fluctuaţii ale nivelului de serotonină afectează zone din creier asociate cu reglarea furiei. 

Sursa: Huffington Post

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Inteligența Artificială descifrează secretele arhivelor medievale
Inteligența Artificială descifrează secretele arhivelor medievale
Energia întunecată ar fi în curs de evoluție, arată un studiu pe 3.000 de supernove
Energia întunecată ar fi în curs de evoluție, arată un studiu pe 3.000 de supernove
O țară a cerut Națiunilor Unite o nouă modificare a hărții lumii
O țară a cerut Națiunilor Unite o nouă modificare a hărții lumii
Dosar secret despre „Îngerul Morții” Josef Mengele, publicat de autoritățile elvețiene
Dosar secret despre „Îngerul Morții” Josef Mengele, publicat de autoritățile elvețiene
Mesajul transmis de Ursula von der Leyen, la 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie
Mesajul transmis de Ursula von der Leyen, la 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie
Donald Trump nu regretă războiul cu Iran: „Dacă ar fi să o fac din nou, aș face exact ceea ce am făcut”
Donald Trump nu regretă războiul cu Iran: „Dacă ar fi să o fac din nou, aș face exact ceea ce am făcut”
Avertismentul FMI după 6 luni de război în Orientul Mijlociu: „Plasa de siguranță” se epuizează
Avertismentul FMI după 6 luni de război în Orientul Mijlociu: „Plasa de siguranță” se epuizează
România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii
România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii
Când începe toamna cu adevărat? Prognoza actualizată de la ANM
Când începe toamna cu adevărat? Prognoza actualizată de la ANM
Pentru prima dată, osul de la un denisovan a fost descoperit într-o peșteră din China
Pentru prima dată, osul de la un denisovan a fost descoperit într-o peșteră din China
Modificările vocii ar putea ascunde un semn timpuriu al demenței, indică un studiu amplu
Modificările vocii ar putea ascunde un semn timpuriu al demenței, indică un studiu amplu
Telescopul Spațial James Webb „a demascat” două galaxii extreme din Universul timpuriu
Telescopul Spațial James Webb „a demascat” două galaxii extreme din Universul timpuriu
O nouă descoperire dezvăluie cum aveau grijă sauropodele de puii lor
O nouă descoperire dezvăluie cum aveau grijă sauropodele de puii lor
Cum afectează somnul profund rezistența noastră la stres?
Cum afectează somnul profund rezistența noastră la stres?
Cum ne ajută muzica atunci când suntem stresați?
Cum ne ajută muzica atunci când suntem stresați?
Aerul rarefiat încetinește mintea? Iată ce a descoperit un studiu pe schiori!
Aerul rarefiat încetinește mintea? Iată ce a descoperit un studiu pe schiori!
Pajiști, ecoducte și infrastructură critică: trei modele prin care România își protejează biodiversitatea
Pajiști, ecoducte și infrastructură critică: trei modele prin care România își protejează biodiversitatea
Ce se întâmplă în creier după ce renunți la alcool? Efectul neașteptat, dezvăluit de un nou studiu
Ce se întâmplă în creier după ce renunți la alcool? Efectul neașteptat, dezvăluit de un nou studiu