Avertismentul FMI după 6 luni de război în Orientul Mijlociu: „Plasa de siguranță” se epuizează

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Economia mondială a absorbit șocul energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu mai bine decât se aștepta Fondul Monetar Internațional. Instituția avertizează însă că o parte importantă a „plasei de siguranță” folosite până acum se consumă, în timp ce emisfera nordică se apropie de iarnă.

FMI estimează în continuare o creștere a economiei mondiale de aproximativ 3% în 2026, după ce în iulie a proiectat un avans de 3%, urmat de 3,4% în 2027. Ritmul este mai lent decât media de 3,5% înregistrată în 2024 și 2025, mai precizează raportul.

Julie Kozack, purtătoarea de cuvânt a FMI, a declarat că economia globală a demonstrat o reziliență mai mare decât se anticipa în fața șocului energetic. Dar acest lucru nu înseamnă că pericolul a trecut.

Potrivit FMI, țările au reușit să amortizeze impactul crizei prin utilizarea rezervelor de petrol și gaze, găsirea unor surse alternative de energie și reducerea consumului. Problema este că aceste mecanisme nu pot fi folosite la nesfârșit.

FMI avertizează că multe state vor trebui acum să își refacă rezervele de petrol și gaze, în timp ce cererea de energie urmează să crească odată cu apropierea iernii în emisfera nordică.

În plus, investițiile masive în inteligență artificială stimulează cererea de energie, ceea ce poate amplifica presiunea asupra piețelor energetice.

FMI descrie două forțe care acționează simultan asupra economiei globale. Pe de o parte, războiul generează un șoc negativ de ofertă, împingând în sus prețurile energiei, îngrășămintelor, alimentelor și altor materii prime.

Pe de altă parte, investițiile alimentate de dezvoltarea inteligenței artificiale creează un șoc pozitiv de cerere și susțin economiile aflate în centrul lanțului tehnologic.

Această combinație explică de ce economia mondială poate continua să crească, chiar dacă unele state sunt lovite puternic de prețurile energiei.

Un alt semnal de alarmă este inflația. FMI spune că procesul global de dezinflație a stagnat, iar așteptările inflaționiste au crescut, chiar dacă rămân relativ bine ancorate pe termen lung. În actualizarea din iulie, FMI estima inflația globală la 4,7% pentru 2026.

O nouă creștere a prețurilor la petrol și gaze ar putea pune din nou presiune asupra inflației și ar complica deciziile băncilor centrale privind dobânzile.

În paralel, FMI atrage atenția asupra unei alte vulnerabilități: datoria publică mondială este deja aproape de 100% din PIB, cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial, și este așteptată să crească în continuare.

Situația este deosebit de dificilă pentru economiile avansate cu niveluri foarte ridicate ale datoriei și pentru țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu probleme de lichiditate.

Mesajul FMI este, astfel, unul aparent contradictoriu: economia mondială a trecut mai bine decât se anticipa prin primul șoc energetic, dar marja de siguranță se îngustează. Iarna, refacerea rezervelor de energie, inflația și nivelul record al datoriei pot transforma o reziliență surprinzătoare într-o perioadă mult mai dificilă dacă apar noi șocuri.