Home » D:News » O descoperire neaşteptată despre gene permite cercetătorilor să anticipeze dacă o căsnicie va fi încununată de succes

O descoperire neaşteptată despre gene permite cercetătorilor să anticipeze dacă o căsnicie va fi încununată de succes

O descoperire neaşteptată despre gene permite cercetătorilor să anticipeze dacă o căsnicie va fi încununată de succes
Publicat: 10.10.2013
O variaţie a unei gene din ADN-ul partenerilor poate fi responsabilă de succesul sau eşecul unei căsnicii, potrivit unui nou studiu realizat de psihologii americani, informează dailymail.co.uk.

Unii oameni spun că secretul unei căsnicii fericite este compromisul sau faptul de a nu merge niciodată la culcare supărat pe partenerul de viaţă, dar psihologii americani au declarat recent că un mariaj reuşit poate depinde de ADN-ul partenerilor.

Aceştia cred că o genă implicată în reglarea serotoninei, „hormonul fericirii”, poate prezice cât de mult pot afecta emoţiile relaţiile. Studiul realizat de Universitatea Berkeley din California şi Universitatea Northwestern ar putea fi primul care să facă o legătură între genetică, emoţii şi satisfacţia maritală, potrivit cercetătorilor.

Psihologul Robert W. Levenson, unul dintre autorii studiului, a declarat: „Un mister de lungă durată este ce îi face pe unii soţi să aibă un mariaj armonios şi pe alţii să fie atât de orbi? Cu ajutorul acestor noi descoperiri, înţelegem acum mai multe despre ce determină importanţa emoţiilor pentru diferiţi oameni”.

Aşadar, cercetătorii au găsit o legătură între satisfacţia în cadrul relaţiei şi o variantă de genă cunoscută sub numele de 5-HTTLPR. Toţi oamenii moştenesc o copie a acestei gene de la fiecare părinte.

Participanţii la studiu cu două gene 5-HTTLPR scurte s-au dovedit a fi cei mai nefericiţi în căsniciile lor, când au avut o serie de emoţii negative, precum furie şi dispreţ, şi cei mai fericiţi când au fost resimţite emoţii pozitive, precum umor şi afecţiune.

În schimb, aceia cu una sau două gene 5-HTTLPR lungi au fost mai puţin deranjaţi de emoţiile din căsniciile lor.

„Încercăm mereu să înţelegem reţeta unei relaţii bune, iar emoţiile sunt un ingredient important”, a spus Levenson, care a condus studiul, desfăşurat pe o durată de 20 de ani şi la care au participat 156 de cupluri.

Noile cercetări nu înseamnă că acele cupluri cu diferite variante ale 5-HTTLPR sunt incompatibile, au precizat cercetătorii. În schimb, studiile sugerează că cei care au două gene 5-HTTLPR scurte prezintă mai multe probabilităţi să prospere într-o relaţie bună şi să sufere într-una rea. Rezultatele studiului, care a analizat genotipurile a mai mult de 100 de persoane căsătorite şi a observat cum interacţionează acestea cu partenerii lor de-a lungul timpului, au arătat acest lucru, spun psihologii.

„Indivizii cu două gene scurte diferite pot fi ca florile de seră, înfloresc în timpul căsniciei când climatul emoţional este bun şi se ofilesc când este rău„, a spus Claudia M. Haase , de la Universitatea Northwestern. „Pe de altă parte, indivizii cu una sau două gene lungi sunt mai puţin sensibili la climatul emoţional”, a mai spus aceasta.

„Niciuna dintre aceste variante ale genelor nu este bună sau rea”, a adăugat aceasta. „Fiecare are avantajele şi dezavantajele ei”, a adăugat Haase.

Participanţii la studiu aparţin unui grup de 156 de cupluri de vârstă mijlocie ale căror relaţiii au fost monitorizate de cercetătorii încă din 1989.

Pentru acest studiu, participanţii au oferit probe de ADN şi cercetătorii au comparat genotipurile lor cu nivelul de satisfacţie maritală şi emoţii la interacţiunile lor.

Pentru participanţii cu două gene 5-HTTLPR scurte, care au reprezentat 17% dintre persoanele studiate, cercetătorii au găsit o puternică legătură între emoţiile din timpul conversaţiilor şi modul în care se simt în ceea ce priveşte mariajul lor.

Pe de altă parte, pentru cei 83% dintre participanţii care au avut una sau două gene lungi, calitatea emoţională a discuţiilor nu au influenţat satisfacţia maritală.

Surse: MediafaxUC Berkeley, Daily Mail

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu