Cum influenţează spălatul pe mâini felul în care gândim?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Experimentele, efectuate la Universitatea din Koln, Germania, sub supravegherea profesorului Kai Kaspar, au urmărit să elucideze modul în care acţiuni legate de igiena personală, de curăţarea corpului, ne afectează gândirea şi comportamentul.

Unul dintre experimente a arătat că subiecţii care se spălaseră pe mâini după îndeplinirea unei sarcini erau mai optimişti decât cei care nu se spălaseră, dar şi că spălatul îi făcea pe oameni să fie mai puţin performanţi în îndeplinirea unor sarcini de acelaşi tip.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

În cadrul acestui proiect, 98 de subiecţi au fost împărţiţi în 3 grupuri.

În prima parte a a experimentului, participanţii din două grupuri au fost puşi să îndeplinească o sarcină care, de fapt, era imposibilă. După încercare, subiecţii din unul dintre grupuri s-au spălat pe mâini. Participanţii din ambele grupuri erau încrezători, optimişti, considerând că la o a doua încercare se vor descurca mai bine, însă cei care se spălaseră pe mâini aveau un nivel de optimism mult mai ridicat decât ceilalţi.

În continuare, rezultatele au devenit şi mai interesante. În general, optimismul este asociat cu performanţe mai bune, însă, în cazul de faţă, s-a observat exact contrariul: cei din grupul care nu se spălase pe mâini sau descurcat considerabil mai bine decât cei care se spălaseră. Cei ce se spălaseră au avut performanţe comparabile cu cei din grupul al treilea (care a participat abia la această fază a experimentului) şi care încă nu avusese parte de niciun eşec. Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul Social Psychological and Personality Science.

Cum interpretează prof. Kaspar aceste rezultate?

După părerea lui, această acţiune legată de curăţemoia corporală elimină, probabil, sentimentele negative, dar reduce şi motivaţia  de a se strădui mai mult într-o nouă probă, care ar putea restabili încrederea subiecţilor în propria competenţă, iar acţiunile legate de igiena corporală i-ar putea ajuta pe oameni să suporte mai bine eşecurile.

Asemenea, studii ar putea atrage atenţia asupra importanţei ritualurilor igienice zilnice, dintr-o perspectivă psihologică, în special în ceea ce priveşte efectele lor asupra acţiunilor noastre.

Sursa: Science Daily  / Foto: Hepta