Nu mai ţii la băutură ca în tinereţe? Cercetătorii au explicat de ce, cu vârsta, suportăm tot mai greu alcoolul

„Toate efectele alcoolului se amplifică pe măsurtă ce înaintăm în vârstă”, explică David W. Oslin, profesor de pshiatrie la Universitatea Pennsylvania. „Efectele renunţării la alcool sunt mai dure. Mahmureala este şi ea mai gravă.”

O parte a problemei o reprezintă faptul că persoanele de peste 40 de ani au tendinţa de a nu mai bea atât de des ca în tinereţe, ceea ce scade toleranţa organismului. (Cum s-ar spune, îşi pierd obişnuinţa). Devenind mai preocupaţi de muncă, de familie, beau mai rar, fiind astfel expuşi mai puţin la efectele alcoolului; de aceea, atunci când beau, au o reacţie mai puternică la această substanţă, explică Robert Pandina, director al Centrului de Studii asupra Alcoolului de la Universitatea Rutgers.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Unii oameni susţin că doar anumite tipuri de alcool – vinul roşu, sau tequila, de pildă, – le provoacă probleme. În general, medicii spun că nu prea există dovezi ştiinţifice ale faptului că anumite băuturi îi îmbată mai tare pe oameni sau provoacă mahmureli mai neplăcute decât altele. Totuşi, e adevărat că, pe măsură ce înaintează în vârstă, oamenii pot dezvolta sensibilitate la sulfiţii şi la taninurile din vin, ceea ce poate provoca dureri de cap şi deranjamente digestive, spune dr. Pandina.

Iar dioxidul de carbon din vinurile spumante sau din cocteiluri care combină, de pildă, alcoolul cu băuturi carbogazoase cu cola, „pare să influenţeze viteza cu care este absorbit alcoolul”, spune Reid Blackwelder, preşedinte al American Academy of Family Physicians.

Compoziţia corpului începe să se schimbe după 30 de ani: pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, proporţia de grăsime creşte, cea a masei musculare tinde să scadă, iar proporţia de apă din corp scade şi ea.

Deoarece alcoolul nu este absorbit în ţesutul adipos (gras), persoanele care au ţesut muscular mai puţin, grăsime mai multă şi apă mai puţină în corp (care să dilueze alcoolul) vor avea o concentraţie mai mare de alcool în sânge, faţă de o persoană cu masă musculară mai mare, grăsime mai puţină şi conţinut mai mare de apă în corp, chiar dacă ambele beau aceeaşi cantitate de alcool. (Acest lucru explică, în parte, şi de ce femeile tind să resimtă efectele alcoolului mai puternic decât bărbaţii: ele au masă musculară mai mică şi un procent de grăsime în corp mai mare, comparativ cu organismul masculin.)

Cea mai mare parte din cantitate de alcool ingerată este metabolizată în ficat, a cărui funcţionare se schimbă la oamenii de peste 50 de ani. Cu vârsta, ficatul se măreşte, dar funcţionează mai puţin eficient. Fluxul sanguin în acest organ se reduce, ca şi numărul de hepatocite (celulele din  care este alcătuit ţesutul hepatic). 

Nivelul unor enzime scade, de asemenea, cu înaintarea în vârstă; printre ele se numără alcool-dehidrogenaza, care descompune alcoolul. Femeile de orice vârstă au, în general, un nivel mai mic al acestei enzime decât bărbaţii; dar şi la bărbaţi, între 50 şi 60 de ani, se observă o scădere a nivelului enzimei; alcoolul este degradat mai lent şi, astfel, persistă mai mult în corp şi are efecte mai puternice.

La femei,  unele dovezi arată că schimbările hormonale din perioasa  menopauzei pot mări sensibilitatea organismului la alcool.

O altă problemă o constituie interacţiunile alcoolului cu anumite medicamente, deoarece, pe măsură ce înaintează în vârstă, oamenii tind să ia mai multe doctorii. Atât alcoolul, cât şi medicamentele sunt metabolizate în ficat, de către aceleaşi enzime. 

Medicamentele împotriva arsurilor gastrice interferează cu metabolizarea alcoolului, ceea ce măreşte concentraţia de alcool în sânge. Paracetamolul, în combinaţie cu alcoolul, are efecte nocive asupra ficatului. Iar combinarea alcoolului cu medicamente anticoagulante poate fi deosebit de periculoasă, deoarece poate duce la hemoragii; persoanele care iau anticoagulante ce conţin warfarină, spune dr. Oslin, n-ar trebui să bea deloc.

Combinarea alcoolului cu unele analgezice şi cu benzodiazepinele (medicamente împotriva anxietăţii ) poate mări riscul cardiovascular, riscul de supradoză şi amplifica efectul sedativ al medicamentelor, spune dr. Oslin.

Alcoolul poate fi periculos şi în cazul în care persoanele care beau suferă de anumite afecţiuni sau predipoziţie la acestea. Consumul de alcool pe termen lung poate duce la creşterea tensiunii arteriale, iar alcoolul tinde să irite stomacul. Consumul excesiv de alcool măreşte riscul apariţiei bolilor de ficat, de accident vascular cerebral, anumite tipuri de cancer şi demenţă, pe lângă riscul evident crescut de a suferi accidente şi răniri.

După 50-60 de ani, creierul devine mai sensibil la alcool, iar consumul acestuia amplifică declinul cognitiv asociat cu înaintarea în vârstă. Teaca de mielină (substanţa izolatoare din jurul axonului neuronal) se subţiază, neuronii încep să funcţioneze mai puţin eficient, iar dacă sunt afectaţi şi de alcool, devin încă şi mai ineficienţi. La vârste mai înaintate, alcoolul are efecte mai dure şi asupra calităţii somnului, aşa că, după o petrecere cu alcool, oamenii mai vârstnici s-ar putea să fie nevoiţi să stea în pat toată ziua următoare, avertizează oamenii de ştiinţă.

Sursa: Wall Street Journal