O descoperire neaşteptată creşte şansele de a detecta forme de viaţă extraterestră în sistemul nostru solar

Satelitul „îngheţat” Europa este al doilea satelit ca distanţă de Jupiter, o enormă planetă gazoasă care este, de asemenea, şi cea mai mare din sistemul solar. Oamenii de ştiinţă cred că satelitul adăposteşte sub stratul său de gheaţă un ocean intern de apă, chiar dacă acesta nu a putut fi observat direct niciodată.

Cercetătorii au arătat că oceanul ascuns ar putea avea curenţi adânci şi tipare de circulaţie cu o căldură şi un transfer de energie care să permită susţinerea formelor de viaţă.

• Ieșire în spațiu pentru Suni Williams, unul dintre astronauții „captivi” pe Stația Spațială Internațională
• Părinții chiar au copii favoriți, chiar dacă spun că nu este așa, arată un studiu

Imagini ale Europei transmise de nava spaţială americană Galileo în timpul explorării lui Jupiter şi a sateliţilor săi (1995-2003) au revelat o suprafaţă deformată de fisuri şi de straturi de gheaţă.

Într-un studiu precedent din 2011, cercetătorii au explicat această topografie, insolită pentru un corp atât de rece şi de întunecat, comparându-l cu fenomenul „terenului haotic” identificabil pe Terra şi provocat de interacţiunile între gheaţă şi valurile de apă caldă.

Echipa de cercetători, coordonată de Krista Soderlund, de la Institutul de Geofizică a Universităţii din Austin, Texas, a utilizat modele informatice pentru a studia circulaţia apei sub suprafaţa satelitului Europa şi pentru a demonstra că interacţiunile dintre oceanul ascuns şi gheaţă pot fi cheia particularităţilor sale geologice.

„Krista Soderlund şi colegii săi prezintă o simulare detaliată, la scară globală, a dinamicii oceanului intern al Europei, sugerând că activitatea oceanică ar putea prezenta turbulenţe intense”, explică Jason Goodman de la Colegiul Wheaton din Statele Unite, într-un comentariu publicat, de asemenea, în Nature Geoscience.

Modelizările informatice au arătat că aceşti curenţi transportau căldura către suprafaţa îngheţată mai ales în regiunile ecuatoriale ale Europei. Conform cercetătorilor, aceşti curenţi calzi ar putea determina topirea şi ruptura gheţii, explicând astfel terenurile haotice observate la suprafaţa Europei, la latitudini joase.

Agenţia spaţială europeană (ESA) are intenţia de a trimite în 2022 o sondă de explorare a sateliţilor îngheţaţi ai lui Jupiter. Sonda Juice (Jupiter Icy Moon Explorer) va studia mai ales sateliţii Europa, Ganymede şi Callisto, despre care se presupune că adăpostesc oceane interne. Misiunea de explorare se va concentra asupra cercetării urmelor de viaţă.

Juice nu se va instala propriu-zis pe suprafaţa sateliţilor lui Jupiter, ci va utiliza radare pentru sondarea acestora. Sonda va survola de două ori satelitul Europa şi va măsura pentru prima oară grosimea crustei sale îngheţate.

Dacă va fi lansată în 2022, Juice va ajunge pe Jupiter abia opt ani mai târziu, în 2031.

Surse: Mediafax, UTexas, Nature Geoscience