Ce animal a fost ales “vertebratul anului” în 2013?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În fiecare an, prestigioasa revistă Science atribuie titlul de “vertebrat al anului” unui animal (vertebrat, desigur) pe baza unor criterii proprii. Oricum, alegerea şobolanului-cârtiţă golaş (Heterocephalus glaber) arată că nu e vorba despre frumuseţea impunătoare sau despre drăgălăşenia convenţională. Însă acest animal este o specie fascinantă din multe puncte de vedere, iar în ultimii ani a fost intens studiat, pentru elucidarea unora dintre cele interesante capacităţi ale sale.

Originar din estul Africii, acest animal este cel mai longeviv rozător al planetei, putând trăi până la 30 de ani, de 9 ori mai mult decât şoarecii de aceeaşi mărime. Iar una dintre cauzele longevităţii sale o constituie rezistenţa naturală la cancer.
Şobolanul-cârtiţă golaş a fost onorat cu titlul de “vertebrat al anului 2013” pentru a celebra două studii ştiinţifice remarcabile care au contribuit la explicarea, în parte, a acestei excepţionale însuşiri a animalului şi care ar putea, în cele din urmă,să ajute la identificarea unor metode noi şi eficiente de prevenire şi tratare a cancerului la oameni.

Credit foto: Brandon Vick/University of Rochester

Primul studiu, publicat în revista Nature, de către o echipă de cercetători de la Universitatea Rochester, SUA, descrie o substanţă numită hialuronan, pe care rozătorul o acumulează în organism într-o formă cu masă moleculară mai mare decât cea a hialuronanului întâlnit la oameni şi şoareci. Se crede că această formă mai grea a substanţei determină o elasticitate mai mare a pielii animalului, o însuşire utilă pentru o creatură care îşi petrece viaţa târându-se prin tuneluri subterane strâmte.

Cercetătorii au mai descoperit că, dacă îndepărtează hialuronanul greu din ţesuturile animalului, acesta îşi pierde rezistenţa la formarea tumorilor. Descoperirea sugerează că această formă grea a hialuronanului joacă un rol important în rezistenţa la cancer a şobolanului-cârtiţă golaş, deşi pentru moment funcţia sa exactă rămâne neelucidată.

Al doilea studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences de către unii dintre autorii studiului precedent, a arătat că şobolanul-cârtiţă golaş poate sintetiza proteine  – printr-un proces celular numit transcripţia proteinelor – cu foarte puţine erori comparativ cu acelaşi proces la şoareci. Această precizie a transcripţiei, cred cercetătorii, face ca şobolanul-cârtiţă golaş să trăiască atât de mult comparativ cu alte rozătoare. Oamenii de ştiinţă intenţionează ca, în studiile lor viitoare, să transfere la şoareci mecanismul transcripţiei întâlnit la şobolanul-cârtiţă golaş, pentru a vedea dacă şoarecii astfel modificaţi trăiesc mai mult şi devin imuni la cancer.

Cercetătorii speră ca, într-o bună zi, rezultatele acestor studii să ajute la idenficarea unor noi tratamente anti-cancer pentru oameni.

Sursa: Live Science