6 tehnologii uimitoare care ne vor schimba în curând viaţa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Materialele care auto-se repară 

Ne-am obişnuit să gândim că materialele sintetice – spre deosebire de structurile biologice, precum oasele  sau pielea umană – nu se pot repara singure. Şi totuşi, materiale capabile de această performanţă au fost deja dezvoltate şi reprezintă o mare promisiune pentru viitor. Oamenii de ştiinţă de la Centrul pentru Tehnologii Electronice din Spania au creat un polimer care se auto-repară, poreclit Terminator (după filmul cu acelaşi nume, în care un robot îşi schimbă forma, topindu-se şi refăcându-se). Tăiat cu o lamă, polimerul se poate repara de unul singur, la temperatura camerei, fără intervenţii exterioare, în 24 de ore. O mulţime de obiecte, precum ţevi, cauciucuri de bicicletă, jucării şi altele, ar putea avea o durată de viaţă mult mai lungă, graţie proprietăţilor acestui material remarcabil.

Materiale care nu se udă şi nu se pătează

NeverWet (produs de firma Rust-Oleum) şi Ultra-Ever Dry (produs de Resource Energy Group) sunt două tipuri de materiale „superhidrofobice”, ce pot a fi aplicate, în două straturi, pe suprafaţa altor materiale (metal, lemn, plastic, beton, pânză, piele), alcătuind un ecran protector prin care nu pătrund apa, uleiurile, vopseaua.

Hainele care purifică aerul

Adpugând în procesul de spălare a hainelor un aditiv numit CatClo (Catalytic Clothing), inventat de chimistul Tony Ryan de la University of Sheffield şi de Helen Storey, designer şi artist, de la London College of Fashion, se obţin haine capabile să combată poluarea cu oxizi de azot.

Oxizii de azot din gazele de eşapament sunt una dintre sursele majore de poluarea atmosferică în oraşe, contribuind la agravarea astmului şi altor afecţiuni respiratorii.

CatClo conţine nanoparticule de dioxid de titan, care se combină cu aceste substanţe poluate şi le oxidează, degradându-le.

Tehnologia este sigură şi absolut nestânjenitoare pentru purtători, spun inventatorii şi foarte eficientă. O persoană care poartă  haine spălate cu CatClo poate îndepărta din aer cca. 5 g de oxid de azot, echivalentul cantităţii produse zilnic de o maşină de mărime medie. Cercetătorii cred că, dacă mii de persoane dintr-un oraş ar purta haine tratate cu acest aditiv special, calitatea aerului din oraş s-ar îmbunătăţi semnificativ.

Desenează o antenă, când ai nevoie de ea

Chamtech Enterprises din SUA a dezvoltat o tehnologie care va permite oricui să creeze o antenă, în câteva secunde, oricând şi oriunde e nevoie de ea. 

Un strat de compus special, conţinând nanocapacitori ce se aliniază singuri în modul necesar, va putea fi aplicat, cu ajutorul unui spray, pe orice structură verticală – zid, copac, gard, stâlp – creând imediat un strat ce va acţiona ca o antenă radio.

Inginerii de la Chamtech au testat tehnologia desenând o antenă pe un copac şi transmiţând, cu ajutorul ei, semnale unui avion aflat deasupra lor la altitudinea de 22 km – de două ori mai mult decât este posibil cu ajutorul unei antene standard amplasate la sol.

Lemnul lichid

La mijlocul anilor 1900, plasticul înlocuise deja în bună măsură lemnul şi metalul în numeroase produse. Dar azi se vorbeşte tot mai mult despre toxicitatea plasticului şi despre impactul nociv al acestui material asupra mediului natural. 

A început, aşadar, căutarea unor materiale cu aceleaşi posibilităţi largi de utilizare, dar cu impact ambiental mai redus.

Compania australiană Zeoform  a dezvoltat un material purtând acelaşi nume, fabricat din apă, celuloză provenită din hârtie reciclată şi plante precum inul şi cânepa de uz industrial. Materialal poate fi turnat şi modelat în diferite forme pentru a fabrica obiecte de mobilier, instrumente muzicale şi chiar bijuterii.

La rândul ei, compania germană Tecnaro a dezvoltat un material numit Arboform, compus din răşini naturale şi deşeuri fibroase rămase de la fabricarea hârtiei. Din el se poate fabrica o gamo imensă de obiecte, iar materialul este reciclabil în acelaşi mod ca şi lemnul.

Dacă antenele pot fi pictate, de ce nu şi bateriile?

Cercetătorii de la Rice University, SUA, au creat un tip de baterii litiu-ion ce pot fi aplicate cu un spray, în 5 straturi suprapuse, pe diferite suprafeţe, fiecare strat reprezentând una dintre componentele tradiţionale ale bateriilor (2 colectoare, un catod, un anod, cu un polimer izolant  la mijloc). Odată încărcate, bateriile pot alimenta un set de LED-uri timp de 6 ore, furnizând un curent constant de 2,4 volţi. 

Cercetătorii plănuiesc să combine aceste baterii cu celule fotovoltaice pentru a transforma practic orice suprafaţă – pereţii exteriori ai unei clădiri, de exemplu – într-una care să producă energie electrică.

Sursa: The Times of India