Descoperire în premieră: virusurile uriaşe – o ameninţare la adresa omului?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Studiile au fost realizate pe şoareci, constatându-se că infecţia cu mimivirusuri poate duce la instalarea artritei reumatoide, o boala autoimună de care pot suferi şi oamenii.

Mecanismul este unul indirect: proteinele virale determină un răspuns imunitar drastic, care duce la artrită.

A fost testat şi un mic număr de oameni ce sufereau de artrită, constatându-se că, în comparaţie cu oamenii sănătoşi, era mai probabil ca ei să aibă în sânge anticorpi împotriva unei proteine produse de mimivirusuri.

Deşi sunt necesare studii mai ample pe oameni pentru a confirma aceste asocieri, descoperirile sugerează că mimivirusurile ar putea declanşa apariţia unor cazuri de artrită reumatoidă la om.

Artrita reumatoidă este o boală autoimună, în care sistemul imunitar începe să funcţioneze aberant, atacând celulele proprii ale organismului.

Descoperite cu aproximativ un deceniu în urmă, în apele dintr-o instalaţie industrială din Marea Britanie, mimivirusurile au dimensiuni enorme pentru un virus, comparabile cu cele ale bacteriilor. Se cunoştea faptul că ele infectează şi distrug amoebele, dar până acum nu fusese descoperită nicio asociere cu vreo maladie umană.

Acest studiu este primul are evidenţiază o astfel de corelaţie. Cercetând bibliotecile de gene publicate în prezent, Thierry Hennet, de la Universitatea din Zurich, Elveţia, a observat că mimivirusurile pot determina sinteza unor proteine foarte asemănătoare cu colagenul sintetizat de organismul uman şi care este afectat în cazul unor boli precum artrita reumatoidă.

Colagenii sunt proteine structurale existente la animale şi care nu fuseseră  niciodată identificate la virusuri.

Hennet s-a întrebat dacă oamenii care ar fi putut veni în contact cu mimivirusurile, prin ape contaminate, de exemplu, ar fi putut produce anticorpi împotriva colagenului mimivirusurilor.

Întrucât acest colagen este foarte asemănător cu cel uman, anticorpii ar fi putut ataca şi colagenul uman, ducând la instalarea artritei reumatoide.

Pentru a testa ipoteza, a recurs la studii pe şoareci, injectându-le acestora un amestec de 60 de proteine extrase din mimivirusuri cultivate în laborator, inclusiv mai multe tipuri de colagen.

De asemenea, a injectat unui al doilea grup de şoareci numai unul dintre aceste tipuri de colagen, numit L71, iar unui al treilea grup – colagen extras de la vaci, ştiindu-se că acesta produce, de asemenea  artrită la şoareci.

Grupul care primise colagen de vacă a dezvoltat cea mai severă formă de artrită, după cum era de aşteptat. Însă toţi şoarecii cărora li se injectaseră proteine au fost mai predispuşi să dezvolte artrită, comparativ cu şoarecii din grupul de control.

Ulterior, Hennet a analizat sângele a 100 de persoane cu artrită şi 100 care nu sufereau de această boală şi a identificat anticorpi anti-L71 la 22% dintre persoanele cu artrită, comparativ cu doar 6% dintre participanţii sănătoşi, ceea ce sugerează că mimivirusurile ar juca un rol şi în apariţia artritei la om.

David Scott, din cadrul UK National Arthritis Society, consideră cercetarea „fascinantă”; chiar dacă numărul de pacienţi a fost mic, deci relaţia constatată este slabă, ea este totuşi „nouă şi incitantă”.

Analizele de sânge sugerează, de asemenea, că oamenii intră în contact cu mimivirusurile, dar că acestea nu determină neapărat apariţia artritei. Cca. o treime dintre participanţi, atât cei cu artrită, cât şi cei sănătoşi, prezentau anticorpi împotriva L425, o proteină importantă din structura capsidei virale (învelişul proteic al virusurilor), ceea ce sugerează că acelaşi număr de oameni din ambele grupuri fusese expus la virus.

Hennet a descoperit mimivirusuri în 2 din cele 10 probe de apă luate la întâmplare din lacul Zürich. „Mimivirusurile sunt peste tot şi nu ne putem feri de contactul cu ele”, spune cercetătorul.

El accentuează faptul că mai sunt necesare cercetări pentru a explora conexiunea dintre mimivirusuri şi artrită. „Mesajul meu este că aceste virusuri complexe nu sunt patogene în mod direct, dar pot contribui totuşi, pe termen lung, la apariţia unor tulburări autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă”, a explicat el.

Sursa: New Scientist