Prima pagină D:News

Bătrână cât Universul: astronomii au descoperit cea mai veche stea cunoscută, formată curând după Big Bang

Redactia Descopera.ro | 02.10.2014 | ● Vizualizări: 1606
Primele generaţii de stele formate după Big Bang au trăsături speecifice, printre acre conţinutul scăzut de fier.     (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Astronomii au descoperit cea mai veche stea cunoscută până acum, aparţinând uneia dintre primele generaţii de stele, formate la scurt timp după naşterea Universului.

Steaua SMSS J031300.362670839.3, cum a fost denumită, a atras atenţia astronomilor deoarece nu conţine decât cantităţi foarte mici de fier, o  caracteristică a stelelor vechi, formate de timpuriu. 

Stelele din prima generaţie, formate imediat după Big Bang, conţineau în cea mai mare parte hidrogen, heliu şi mici cantităţi de litiu, explică dr. Stefan Keller, autorul principal al studiului publicat în Nature.

Erau stele foarte masive, având mase de sute de ori mai mari decât cea a Soarelui; aveau o viaţă scurtă, „murind de tinere”, cum spune dr. Keller; ele au explodat în supernove, iar materia provenită din explozie a „însămânţat” Universul cu elemente chimice mai grele, precum carbon, siliciu şi fier.



De îndată ce în Univers a apărut fierul, au putut lua naştere şi stele mai mici, iar o astfel de stea, din a doua generaţie, este şi steaua nou-descoperită, SMSS J031300.362670839.3. Ea a fost identificată şi studiată de cercetătorii de la Australian National University.

Steaua, care rătăceşte la periferia Căii Lactee, la cca. 6000 de ani-lumină depărtare de Pământ, oferă astronomilor prilejul de a studia condiţiile existente în Univers în urmă cu peste 13,7 miliarde de ani. Stelele sunt un fel de „capsule ale timpului”, înmagazinând elemente care existau atunci când s-au format ele; studiindu-le, astronomii pot înţelege care erau condiţiile la momentul formării lor.

Supernova care a dus şi la formarea stelei SMSS J031300.362670839.3 a fost una de energie mai curând joasă, ce a determinat apariţia unei găuri negre, care a consumat fierul format cu prilejul supernovei, cred oamenii de ştiinţă. Aşa s-ar explica nivelul scăzut de fier identificat în steaua SMSS J031300.362670839.3.

Cercetătorii  colectează şi analizează în prezent date de la marile telescoape instalate în Chile, pentru a obţine o imagine mai detaliată a stelei, în speranţa că aceasta va dezvălui mai multe informaţii despre primele generaţii de stele ale Universului.

Sursa: ABC News

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI