Home » D:News » Reuşită extraordinară a matematicienilor: prima formă geometrică descoperită în ultimii 400 de ani!

Reuşită extraordinară a matematicienilor: prima formă geometrică descoperită în ultimii 400 de ani!

Publicat: 19.02.2014
Matematicienii americani de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au anunţat că au identificat o nouă formă geometrică, prima descoperită în ultimii 400 de ani, pe care au denumit-o "poliedrul Goldberg", informează dailymail.co.uk.

Matematicienii din Grecia Antică, în special Platon, au clasificat formele solide cu multe mii de ani în urmă. De atunci, foarte puţine figuri geometrice „solide” au fost descoperite, iar ultima dintre ele a fost identificată în urmă cu 400 de ani.

Matematicienii americani de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au anunţat că au identificat o a patra clasă de „poliedru convex echilateral”, pe care au denumit-o „poliedrul Goldberg”, inspirându-se din felul în care formele apar în mod natural în ochiul uman. Descoperirea lor ar putea conduce la identificarea unui număr infinit de forme solide complexe.

Primul tip de forme solide care a fost descoperit este cunoscut sub denumirea de „solidele lui Platon”, care includ cubul, tetraedrul (o structură 3D alcătuită din patru feţe triunghiulare), octaedrul (structură 3 alcătuită din opt feţe triunghiulare), dodecaedrul (poliedru cu 12 feţe pentagonale) şi icosaedrul (poliedru cu 20 de feţe triunghiulare şi 30 de muchii).

Toate aceste forme geometrice sunt destul de obişnuite şi apar în mod natural în mediul înconjurător.

Doar două alte tipuri de forme solide au fost identificate după ele: „solidele lui Arhimede”, care includ icosaedrul trunchiat (un poliedru cu 32 de feţe), şi foarte complexele forme 3 denumite „solidele lui Kepler”, descoperite în urmă cu 400 de ani, în rândul cărora se află poliedrul rombic.

Noua formă geometrică, care seamănă cu o minge de fotbal, are o structură ce a fost explicată prin metode matematice şi ar putea duce la descoperirea unui număr infinit de forme similare, se afirmă într-un articol publicat în revista The Conversation.

Poliedru Goldberg    Poliedru Goldberg

Stan Schein de la UCLA studia retina ochiului uman în momentul în care a fost intrigat de structura de poliedru a unei proteine denumite „clahrin”, care transportă energie în celule şi în afara lor şi creează o mulţime de forme.

Profesorul american a obţinut şi o explicaţie matematică pentru această formă şi, în timp ce lucra la acest proiect, a citit o lucrare scrisă de Michael Goldberg, un matematician din secolul al XX-lea, care era convins că descoperise un nout set de forme geometrice – poliedre complexe alcătuite dintr-un amestec de pentagoane şi hexagoane.

Deşi Stan Schein nu credea că formele lui Goldberg erau poliedre perfecte, el considera însă că acestea reprezentau într-adevăr o nouă clase de forme geometrice, pe care le-au denumit „poliedre Goldberg” în memoria matematicianului decedat.

Oamenii de ştiinţă sunt entuziasmaţi de această descoperire, întrucât noul poliedru are o structură similară cu aceea a virusurilor. Dacă cercetătorii reuşesc să descrie cu acurateţe geometria unui virus, precum cel al gripei, atunci ei pot să găsească metode mai bune pentru a îl combate.

Surse: Mediafax, Daily Mail, PNAS

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne