Computerul care „citeşte” emoţiile mai bine decât oamenii poate detecta 21 de expresii faciale distincte

Cercetătorii de la Universitatea Ohio au conceput o metodă ce permite computerelor să detecteze de trei ori mai multe expresii faciale decât în prezent.

„Am mers dincolo de expresiile faciale utilizate pentru simple emoţii precum «fericire» şi «tristeţe». Am găsit o mare omogenitate în felul în care oamenii îşi mişcă muşchii faciali pentru a exprima 21 de categorii de emoţii„, a explicat Alex Martinez, cercetător în ştiinţe cognitive.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

„E uluitor. 21 de emoţii sunt exprimate în acelaşi fel de aproape toată lumea, cel puţin în civilizaţia noastră„, a subliniat acelaşi expert.

Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), ar putea ajuta la diagnosticarea şi tratarea unor afecţiuni mintale, precum autismul şi sindromul stresului posttraumatic.

Până în prezent, cercetătorii şi-au limitat studiile la recunoaşterea a şase emoţii elementare: bucurie, tristeţe, frică, furie, surpriză şi dezgust.

Cercetătorii de la Universitatea din Ohio au putut să extindă acest spectru de emoţii recognoscibile după ce au fotografiat expresiile avute de 230 de voluntari în faţa unor semnale verbale precum „tocmai aţi primit veşti bune neaşteptate” şi „simţiţi un miros foarte urât”.

Analiza meticuloasă a celor 5.000 de imagini care au fost obţinute a permis detectarea unor variaţii în principalele mişcări cunoscute ale muşchilor faciali, precum a acelora de la colţul buzelor sau de la extremităţile sprâncenelor.

Cercetătorii au studiat datele prin intermediul Facial Action Coding System (FACS), un instrument standard din domeniul analizei limbajului corporal, pentru a identifica similitudinile şi diferenţele dintre expresiile faciale. Ei au fost astfel în măsură să identifice 21 de emoţii – cele şase de bază şi „combinaţiile de emoţii” aferente.

De exemplu, „fericit surprins” era răspunsul unei persoane care a primit o veste bună şi neaşteptată. În acest caz, cercetătorii au identificat expresiile pentru bucurie (mişcarea obrajilor şi formarea zâmbetului) şi surpriză (ridicarea ploapelor şi deschiderea gurii).

În 93% din cazuri, participanţii au reflectat emoţia „fericit surprins” printr-o combinaţie între cele două reacţii explicate mai sus.

Surse: Mediafax, OSU, Daily Mail