Cum arată cea mai mare zimbrărie din România? Iată cum poţi vedea pe viu cei 49 de zimbri de la Bucşani (GALERIE FOTO)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Rezervaţia de la Bucşani este locul în care, în urmă cu peste 30 de ani, au fost aduşi câţiva zimbri, din Polonia şi din Argeş şi Haţeg, unde zimbrul a fost reintrodus în ţară din 1958, după ce timp de un secol şi jumătate nu s-a mai regăsit în fauna din România.

• ONU avertizează: 363 de milioane de oameni de pe Pământ sunt în pericol de foamete acută
• Îți place să stai la masă cu alte persoane? Vești bune de la specialiști!

Acum, la Bucşani, pot fi admirate 49 de exemplare, între care şi cinci viţei, născuţi anul trecut. La vremea prânzului, zimbrii pot fi văzuţi cum se adună la gard, unde urmează să-şi primească mâncarea, un amestec de boabe, în principal de porumb, măcinate, din care se obţine „uruiala”. Ei mănâncă şi din pădure, unde pădurarii le-au plantat şi corcoduşi, dar au nevoie şi de aceste mese, două pe zi, asigurate de personalul rezervaţiei.

Un singur angajat intră în ţarc, cu o căruţă, trasă de un cal, şi turma se ia după acesta, până se opreşte şi le împarte animalelor hrana.

Pentru a urmări spectacolul, bucureşteanul are de parcurs cu maşina, din oraş până la rezervaţie, aproximativ 80 de kilometri, în circa două ore, ultima bucată fiind de drum forestier. Taxa de intrare e infimă – 4 lei pentru un adult şi 2 lei pentru un copil, iar timpul de vizitare e cât doreşte fiecare.

Anul trecut au fost aici abia peste 200 de vizitatori, majoritatea fiind asigurată de autocarele cu elevi, din Dâmboviţa, Argeş şi Prahova, în special în timpul săptămânii „Şcoala Altfel”.

În viitor, administratorul rezervaţiei, Romsilva, ar vrea să dezvolte aici un punct turistic, ce ar putea include construirea unui pod deasupra ţarcului pentru ca vizitatorii să poată observa animalele în orice moment al zilei.

Însă în primul rând zimbrii au nevoie de condiţii mai bune, pentru că spaţiul pe care îl au la dispoziţie cele 49 de animale, de 166 de hectare, este suficient pentru maxim 30 de exemplare.

Potrivit directorului Romsilva, Adam Crăciunescu, există posibilitatea extinderii rezervaţiei de la Bucşani şi se doreşte acest lucru, alături de introducerea acesteia în circuitul turistic, însă deocamdată se intenţionează derularea unui studiu privind managementul populaţiei de zimbri de aici.

Pentru că, în plus, rezervaţia numără 25 de masculi şi 24 de femele, în timp ce raportul optim este de un mascul la cinci femele. Pentru optimizarea raportului între sexe, se impun transferurile către alte rezervaţii şi către grădini zoologice.

Anul trecut au fost transferaţi doi zimbri la Grădina Zoologică Reşiţa, iar între 2001 şi 2012 au fost transferaţi nouă zimbri la rezervaţiile Haţeg şi Târgu Neamţ şi alţi doi la Grădina Zoologică Târgovişte.

„Dacă la început, când s-a creat rezervaţia, scopul a fost acela de a aclimatiza şi a gospodări specia de zimbru în zona asta de câmpie, fiindcă arealul său de dezvoltare în mod natural e la munte, acum scopul nostru e acela de a înmulţi”, a arătat Daniel Oprea, şeful de district silvic, care lucrează la zimbrărie de peste 10 ani.

A rezultat însă acest surplus de zimbri pentru spaţiul respectiv, precum şi un număr prea mare de masculi. Potrivit lui Oprea, prin extinderea ţarcului problema ar fi rezolvată pe o perioadă limitată de timp, pentru că numărul animalelor va creşte în continuare şi, odată cu el, şi costurile. Ar trebui în schimb continuate transferurile în special către grădini zoologice, pentru că „e bine să vadă toţi din ţară că avem zimbri”, iar pentru condiţii mai bune de viaţă pentru animale ar trebui înfiinţate noi rezervaţii, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani la Vama Buzăului, în Braşov, şi aşa cum vor să facă în prezent şi unele ONG-uri.

Pentru lăsarea în libertate a animalelor, aşa cum s-a procedat în Neamţ, unde trăiesc şi s-au şi reprodus zimbri în libertate, ar fi nevoie să se asigure o suprafaţă foarte mare de pădure unde să nu intervină omul, ceea ce e mai greu de realizat, a mai arătat Oprea.

Conducerea Romsilva, dar şi angajaţii Direcţiei Silvice Dâmboviţa, au negat că ar fi permisă vânătoarea zimbrilor de la Bucşani, după ce în presă a fost prezentată acestă ipoteză. Crăciunescu a arătat că în România nu este permisă vânătoarea de zimbri, dar sunt ţări precum Polonia şi Belarus unde aceştia sunt crescuţi în rezervaţii, iar când depăşesc numărul optim pentru suprafaţa respectivă, sunt lăsaţi în liberate unde pot fi vânaţi.

Romsilva mai are rezervaţii de zimbri la Haţeg – Rezervaţia Slivuţ, (12 exemplare), unde a fost adusă prima pereche pentru reintroducerea speciei în fauna românească, în 1958, din Polonia, şi la Neamţ, unde sunt crescute 33 de animale, în Rezervaţia „Dragoş-Vodă”, creată în 1968 cu un nucleu de trei exemplare aduse din Polonia, şi în Parcul Naţional Vânători, creat în 2003.

Tot în Neamţ mai sunt 11 exemplare eliberate în perioada 2012 – 2013, care sunt monitorizate şi în rândul cărora a şi avut loc prima fătare în libertate.

La Vama Buzăului, în judeţul Braşov, a fost înfiinţată o rezervaţie în 2008, unde anul trecut erau peste 20 de zimbri. Aceasta este însă administrată de autorităţile locale.

Pentru cei 95 de zimbri pe care îi are în grijă, Romsilva cheltuieşte anual 765.390 de lei, echivalentul a peste 170.000 de euro, costul pentru un animal fiind de 1.790 de euro pe an.

Rezervaţia Neagra de la Bucşani a cheltuit anul trecut 343.280 de lei, şi a încasat aproape 58.000 de lei din vânzarea celor doi zimbri către Grădina Zoologică din Reşiţa şi aproximativ 6.500 de lei din taxa de vizitare.

Sursa: Mediafax / Foto: Andreea Alexandru/MediafaxFoto