Prima pagină D:News

De ce ne este mai frică de ameninţările situate în stânga noastră? O descoperire fascinantă despre creierul uman

Redactia Descopera.ro | 06.05.2014 | ● Vizualizări: 190
Atenţie: ameninţările care vin din partea stângă sunt mai înfricoşătoare decât cele situate în dreapta, arată un nou studiu.     (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Atenţie: ameninţările care vin din partea stângă sunt mai înfricoşătoare decât cele situate în dreapta, arată un nou studiu.

Indiferent că este vorba de traversarea unei străzi sau evacuarea unui oraş din cauza deşeurilor radioactive, oamenii reacţionează mai grijuliu în faţa pericolelor care originează din partea stângă a lor, se arată în studiul publicat în jurnalul Management Science.

Numeroase cercetări au analizat modul în care oamenii iau decizii ca reacţie la riscuri, notează cercetătorii Arul Mishra şi Himanshu Mishra de la Universitatea Utah. Majoritatea acestor studii prezentau informaţiile referitoare la risc sub formă verbală, deşi numeroase decizii în ceea ce priveşte riscul sunt luate, de fapt, pe baza informaţiilor vizuale.

„În viaţa de zi cu trebuie să luăm decizii în urma scanării vizuale a împrejurimilor pentru a analiza riscul implicit”, explică cei doi cercetători. „Dar majoritatea studiile nu sunt bazate pe riscul vizual. De aceea am devenit interesaţi să studiem ce se întâmplă atunci când riscul este prezentat vizual. Cum reacţionează oamenii?”, au mai spus oamenii de ştiinţă.



Pentru a afla răspunsul la această întrebare, oamenii de ştiinţă au condus o serie de experimente. Mai întâi, ei au solicitat 166 de stdenţi să privească o hartă ce înfăţişa două oraşe. Studenţilor li s-a spus că unul dintre oraşe (fie cel din stânga, fie cel din dreapta) a fost lovit de un cutremur şi că replicile ar putea lovi celălalt oraş, în care se aflau ei. Apoi, cercetătorii i-au întrebat pe studenţi cât de probabil ar fi ca ei să părăsească oraşul, pe o scară de la 1 la 7 (unde 7 desemna gradul de probabilitate cel mai mare).

Atunci când cutremurul original era în stânga, participanţii erau mai dispuşi să afirme că vor evacua oraşul decât atunci când cutremurul era în dreapta, nota medie fiind de 5,21 în cazul cutremurului situat în stânga şi de 4,72 în cazul celui provenind din dreapta.

Cercetătorii au încercat să reproducă acest efect folosind tornade în loc de cutremure, însă nu au mai reuşit. În schimb, o altă ameninţare a prezentat acelaşi efect „de stânga”. De această dată, cercetătorii au cerut altor 89 de studenţi să privească hărţi identice celor folosite în primul studiu, însă acum ameninţarea consta într-un depozit de deşeuri radioactive care emitea radiaţii. De această dată, cercetătorii le-au spus celor care au fost informaţi că pericolul vine din stânga că depozitul era la 322 de kilometri distanţă. În schimb, studenţii cărora li s-a spus că ameninţarea vine din dreapta au fost informaţi că depozitul era la doar 290 de kilometri distanţă.

Deşi pericolul din dreapta era mai apropiat, persoanele avertizate de o ameninţare din partea stângă erau mai îngrijorate. Cei cărora li s-a spus că norul radioactiv vine din stânga au estimat că există un risc de 65,6% ca ei să fie afectaţi, pe când cei cărora li s-a spus că norul radioactiv va veni din dreapta estimau riscul de a fi afectaţi la doar 52,7%.

Cercetătorii s-au gândit că aceste efecte s-ar putea datora noţiunilor pe care oamenii le au despre tiparele vântului, aşa că s-au hotărât să mute experimentele din laborator în lumea reală.

Mai întâi, cercetătorii au amplasat o cameră video la interesecţia a două străzi cu sens unic din Bucaramanga, Columbia, un oraş cu un risc mare de decese rutiere (în luna precedentă experimentului, nouă pietoni muriseră loviţi de maşini şi peste 200 fuseseră răniţi.

Camera fusese amplasată într-un loc aglomerat, fără trecere de pietoni, iar cercetătorii au filmat preţ de două ore, măsurând cât de mult le lua pietonilor să traverseze strada în ambele direcţii. Ei au descoperit că atunci când oamenii traversau strada astfel încât traficul venea din stânga, le lua, în medie, 6,05 secunde să treacă strada. Când treceau strada atunci când traficul venea din dreapta, erau ceva mai lenţi, traversând, în medie, în 6,32 secunde. Aceste rezultate sugerează că oamenii se simţeau mai puţin ameninţaţi de traficul ce venea din dreapta, deoarece se deplasau mai lent în acest caz.

Într-un alt experiment efectuat în Columbia, cercetătorii au efectuat sondaje pe stradă, recrutând trecătorii şi cerându-le să stea într-unul din scaunele situate într-un rând de 8 scaune, unde urmau să completeze un chestionar. Oamenii de ştiinţă au plătit un om fără adăpost cu un aspect neîngrijit să stea pe scaunul aflat la unul din capete, iar apoi au măsurat cât de departe s-au aşezat participanţii la studiu.

Atunci când omul fără adăpost stătea în stânga, participanţii se aşezau, în medie, la 5,06 scaune distanţă. Când stătea în capătul din dreapta, însă, participanţii stăteau mai aproape, la doar 4,32 scaune distanţă, în medie.

În cele din urmă, cercetătorii au încercat să experimenteze cu o ultimă ameninţare: cea a bolii, contagiunii şi a dezgustului. Ei au creat nişte fecale de câine artificiale din sos de ciocolată şi unt de arahide şi le-au pus în mijlocul unui trotuar aglomerat dintr-un campus universitar. Ulterior, ei au filmat pe ascuns 227 de persoane care mergeau pe acolo şi au măsurat cât de departe călcau faţă de fecale, în funcţie de direcţia din care se apropiau de acestea (mai exact, dacă fecalele erau în stânga lor sau în dreapta).

Şi de această dată oamenii păreau mai ameninţaţi dacă elementul neplăcut se afla în stânga. Când se apropiau astfel încât fecalele false se situau în stânga lor, oamenii călcau la 4,3 centimetri distanţă, în medie, faţă de doar 0,33 centimetri distanţă atunci când „ameninţarea” era în dreapta lor.

Oamenii de ştiinţă nu sunt siguri de ce ameninţările ce vin din stânga sunt mai înfricoşătoare decât cele care vin din dreapta. O posibilitate, spun cercetătorii, este aceea că oamenii percep lumea în acelaşi mod în care citesc. În cazul columbienilor şi americanilor care au participat la studiu, acest lucru ar fi de la stânga la dreapta.

„O ameninţare ce vine din stânga pare în linie cu «fluxul», pentru că este mai uşor de perceput că va avea un flux dinspre stânga (sursa) spre dreapta (ţinta)”, scriu cercetătorii. Aşadar, cei ce citesc de la dreapta la stânga, precum arabii, ar putea fi mai înspăimântaţi de ameninţările situate în dreapta decât de cele situate în stânga.

O altă posibilitate ar putea fi aceea că temerea accentuată asociată părţii stângi să fie legată de mâna dominantă şi de emisferele creierului, spun cercetătorii, caz în care stângacii ar putea fi mai ameninţaţi de elementele situate în dreapta. O altă idee înrudită ar putea fi că oamenii procesează mai uşor elementele situate în partea dominantă şi atribuie astfel sentimente negative elementelor situate în partea mai slabă.

O a patra posibilitate este fenomenul intitulat „pseudoneglect”, care desemnează tendinţa oamenilor de a supraestima dimensiunile părţii din dreapta a unui obiect, spre exemplu atunci când taie un desert în două (dacă vă aflaţi în această situaţie, cercetătorii vă atrag atenţia că oamenii tind să situeze linia de mijloc puţin prea la stânga). Acest efect s-ar putea datora specializării creierului, emisfera dreaptă fiind folosită mai mult pentru procesarea spaţială, sau din nou ar putea fi un efect al scrisului şi cititului de la stânga la dreapta.

Este nevoie de mai multe cercetări pentru a vedea care dintre aceste explicaţii este cea corectă. Între timp, autorii studiului sugerează că autorităţile publice ar putea folosi rezultatele.

„Spre exemplu, ţări precum India sau Vietnam au mii de de treceri de cale ferată nemarcate şi de străzi fără treceri de pietoni. Studiul nostru sugerează că, în aceste situaţii, indivizii subestimează riscul de a fi loviţi de un vehicul dacă acesta vine din dreapta”, notează cercetătorii.

De asemenea, hărţile arătate la televizor şi publicate online ce ilustrează ameninţări ar putea suferi de acelaşi efect de părtinire, spun cercetătorii. Totuşi, aceştia nu recomandă întoarcerea hărţilor, ci explicarea acestui efect. „Dacă oamenii sunt ajutaţi să conştientizeze această părtinire inconştientă, ei vor putea să ia decizii mai bune şi să evite efecte potenţial dezastruoase prin corectarea percepţiei instinctuale”, concluzionează oamenii de ştiinţă.

Sursa: LiveScience

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI