Home » D:News » Cum ne-au învăţat să vorbim maimuţele şi păsările? O nouă teorie încearcă să explice originea limbajului uman

Cum ne-au învăţat să vorbim maimuţele şi păsările? O nouă teorie încearcă să explice originea limbajului uman

Cum ne-au învăţat să vorbim maimuţele şi păsările? O nouă teorie încearcă să explice originea limbajului uman
Publicat: 13.06.2014
Comunicarea verbală între oameni ar fi puttu evolua pe baza unor sisteme ce se regăsesc în limbajul altor primate şi în vocalizările păsărilor, cred autorii unui nou studiu.

De la păsări am luat partea „melodică” a limbajului nostru, iar de la alte specii de primate am preluat partea „lexicală”, purtătoare de conţinut, a comunicării vocale. Cândva, acum aproximativ 100.000 de ani, aceste două componente s-au îmbinat, dând naştere limbajului uman, în forma în care îl cunoaştem azi, cred autorii unui nou studiu pe această temă: lingvistul Shigeru Miyagawa, profesor de limbă şi cultură japoneză la MIT, Robert Berwick, profesor de lingvistică informatică la MIT, Shiro Ojima şi Kazuo Okanoya, cercetători la Universitatea din Tokio. Lucrarea lor, „The Integration Hypothesis of Human Language Evolution and the Nature of Contemporary Languages,” a fost publicată în jurnalul Frontiers in Psychology.

Alţi specialişti în lingvistică sunt de părere că există o prăpastie între limbajul oamenilor şi cel al altor specii de animale; că limbajul uman, capabil să creeze o infinitate de înţelesuri noi, se deosebeşte radical de limbajul altor animale, ce ar avea un set finit de lucruri pe care le poate exprima. 

Autorii noului studiu consideră însă că, analizând mai profund această aparent infinită capacitate a limbajului uman modern de a produce noi sensuri, se regăsesc, de fapt, particularităţile „finite” ale limbajului altor animale, deci comunicarea umană e mult mai similară cu cea animală decât se credea.

Autorii consideră că limbajul uman este structurat în două componente, sau „straturi”: stratul „expresiv”, legat de structura variabilă a frazelor, şi stratul lexical, în care se regăseşte conţinutul de bază al unei fraze. Cel două componente sunt într-o „stare finită” – ca şi la animale -, iar ceea ce este unic în limbajul uman este modul în care s-au îmbinat, s-au integrat organic. „Infinitatea” specifică limbajului uman se obţine prin combinarea unor „unităţi de limbaj în stare finită”, spun cercetătorii. Stratul „expresiv” prezintă similarităţi cu cântecul păsărilor, iar stratul „lexical” – cu limbajul unor specii de primate actuale, dintre care unele sunt capabile de vocalizări foarte complexe, ce exprimă diferite lucruri. 

Încă din secolul al XIX-lea, Charles Darwin a explorat ideea că între limbajul uman şi cântecul păsărilor ar exista conexiuni. Acum, autorii noului studiu speră ca lingviştii să primească favorabil aceastp nouă „ipoteză a integrării” şi ca ea să ajute la descifrarea originii limbajului uman.

Sursa: Science Daily

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, are unghiile tăiate. Păi cine poate să aibă unghiile tăiate? Un terorist”
Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa, ...
Un astronom celebru de la Harvard spune că o navă extraterestră a ajuns lângă Pământ
Un astronom celebru de la Harvard spune că o navă extraterestră a ajuns lângă Pământ
O boală extrem de contagioasă pentru bebeluși revine în forță
O boală extrem de contagioasă pentru bebeluși revine în forță
Virusurile gripale au început să circule mai devreme decât de obicei în Europa
Virusurile gripale au început să circule mai devreme decât de obicei în Europa