Oamenii de Neanderthal îşi foloseau dinţii ca pe o „a treia mână”, spune un specialist. Ce legătură vede el între această specie şi „Urzeala tronurilor”?

Craniile, cu vârsta de 400.000 de ani, prezintă, la nivelul feţei şi al dinţilor, trăsături similare cu cele ale neanderthalienilor, în timp ce alte părţi ale craniului, inclusiv calota craniană, au caracteristici asemănătoare celor întâlnite la strămoşi mai primitivi ai omului.

Craniile au fost descoperite în Munţii Atapuerca din Spania, într-un sit paleontologic numit Sima de los Huesos. Studiul lor îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine evoluţia homininelor (subfamilia ce cuprinde, pe Homo sapiens, şi alte specii umane, dispărute azi) în perioada mijlocie a Pleistocenului, o epocă în care drumul evolutiv al omului şi al rudelor sale este încă puţin cunoscut.

• Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?
• Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice

Juan-Luis Arsuaga, paleontolog la Universitatea Complutense din Madrid şi autor principal al studiului, spune că aceste descoperiri trimit cu gândul la o saga de tipul celor întâlnite în Urzeala tronurilor – comunităţi umane (echivalente „caselor” din serial) aflate în competiţie pentru teritorii timp de 400.000 de ani.

Aceste descoperiri permit, pentru prima dată, caracterizarea unei populaţii umane din Pleistocenul Mijlociu european.

Acum 400.000 – 500.000, o populaţie umană arhaică s-a desprins de celelalte grupuri, care trăiau în Africa şi estul Asiei, stabilindu-se în cele din urmă în Eurasia. Odată stabilită aici, şi-a dezvoltat trăsături care au dus, în cele din urmă, la apariţia specificului omului de Neanderthal.

Câteva sute de mii de ani mai târziu, oamenii moderni (Homo sapiens), care evoluaseră în Africa, au migrat şi s-au stabilit în Eurasia, unde s-au încrucişat cu neanderthalienii, în cele din urmă eliminându-I pe aceştia.

Particularităţile craniilor descoperite la Sima de los Huesos îi vvor ajuta pe paleontologi să umple unele dintre lacunele existente în înţelegerea evoluţiei homininelor. 

Prof. Arsuaga spune că au fost observate, la cranii, modificări ce indică utilizarea intensivă a dinţilor din faţă într-un anumit mod; incisivii sunt foarte tociţi, „ca şi cum ar fi fost folosiţi ca o a treia mână, o caracteristică a neanderthalienilor”, spune prof. Arsuaga. 

Sursa: Mail Online