În 2050 omenirea ar putea suferi de foame mai mult decât în prezent, dintr-o cauză neluată în seamă până acum

Dacă în prezent proproţia de oameni malnutriţi din ţările în curs de dezvoltare este de 18%, în 2050 ea ar putea ajunge la 27%, arată studiul, realizat de cercetători de la MIT şi Colorado State University.

Acesta este primul studiu are analizează efectele combinate a doi factori care duc la scăderea recoltelor: temperaturile ridicate şi poluarea cu ozon.

• Cercetătorii chinezi susțin că pot transforma mucurile de țigară în baterii
• Ceaiul verde sau ciocolata neagră: Care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?

Cercetătorii au analizat m,odul în care aceşti doi factori cumulaţi ar putea afecta recoltele a 4 plante alimentare de bază: orez, grâu, porumb şi soia. Aceste plante asigură, în prezent, peste jumătate din caloriile consumate de oamenii din întreaga lume.

Efectele pot fi diferite de la zonă la zonă, în funcţie de culturile predominante şi de sensibilitatea acestora la unul sau altul dintre factorii de mediu. De pildă, grâul este foarte sensibil la expunerea la ozon, în vreme ce porumbul este mai vulnerabil la căldurile mari. 

În ţările dezvoltate, legislaţia mai strictă în ceea ce priveşte calitatea aerului ar putea atenua impactul poluării cu ozon asupra culturilor, dar în ţările în curs de dezvoltare, recoltele ar putea fi afectate drastic de acest tip de poluare.

Poluarea cu ozon este mai greu de identificat, deoarece efectele ei asupra culturilor se aseamănă cu cele produse de unele boli ale plantelor; ea produce apariţia de pete pe frunze. 

Cei doi factori pot afecta şi separat plantele dar, în combinaţie, efectele lor sunt mult mai dure. De pildă, temperaturile mai ridicate intensifică semnificativ generarea de ozon din reacţiile chimice ale compuşilor organici volatili şi ale oxizilor de azot, în prezenţa luminii solare. 

În general, studiul a evidenţiat faptul că producţia agricolă este foarte sensibilp la poluarea cu ozon, un factor puţin studiat până în prezent.

Ştiind acest lucru, trebuie să ne gândim la îmbunătăţirea calităţii aerului şi din perspectiva producţiei agricole, spun autorii studiului.

Sursa: Mail Online