Home » D:News » Pentru prima dată, cercetătorii au pătruns în „sufletul” Soarelui. Iată ce au descoperit în nucleul stelei noastre

Pentru prima dată, cercetătorii au pătruns în „sufletul” Soarelui. Iată ce au descoperit în nucleul stelei noastre

Marius Comper 08.29.2014
Oamenii de ştiinţă au reuşit, în premieră, să se uite la nucleul Soarelui, observând emisiile de neutrini, particule elementare foarte greu de detectat, dovedind că steaua va continua să strălucească la fel cel puţin o sută de mii de ani, scrie AFP.

Dacă ochii sunt oglinda sufletului, cu ajutorul acestor particule am reuşit nu numai să vedem faţa Soarelui, ci chiar inima lui. Am putut întrezări sufletul Soarelui„, a declarat, într-un comunicat, Andrea Pocar, fizician la University of Massachusetts Amherst, Statele Unite, care a participat la această descoperire realizată cu ajutorul detectorului de particule Borexino, aflat la 1.400 de metri sub pământ, în laboratorul San Grasso din Italia.

Peste 99% din energia Soarelui provine de la reacţiile de fuziune nucleară ale atomilor de hidrogen din miezul stelei. Fuziunea transformă doi protoni, particule cu sarcină electrică pozitivă, într-un nucleu de deuteriu (un izotop al hidrogenului) şi emite, printre alte particule, un neutrino de energie joasă, numit „neutrino pp” („proton-proton”), explică pe scurt Centrul National Francez de Cercetare Ştiinţifică (CNRS), implicat în proiect.

Neutrinii sunt particule foarte puţin energizate şi foarte puţin afectate de gravitaţie, astfel că interacţiunile lor cu atomii sunt extrem de slabe, ceea ce le permite să treacă prin materie aproape fără a întâmpina rezistenţă. Aceste proprietăţi permit particulelor „neutrino pp” produse în nucleul Soarelui să treacă în câteva secunde prin plasma solară şi să ajungă pe Terra opt minute mai târziu, călătorind cu o viteză apropiată de cea a luminii. Pământul este practic bombardat cu zeci de miliarde de astfel de particule pe centimetru pătrat în fiecare secundă, dar neutrinii, care interacţionează extrem de slab cu materia, sunt foarte greu de detectat.

Pe de altă parte, energia rezultată în urma fuziunii nucleare este transportată sub formă de fotoni, cărora le ia „o sută sau două sute de mii de ani să traverseze materia densă ce formează Soarele” înainte de a ajunge la suprafaţă şi apoi pe Terra, mai explică CNRS.

Neutrinii observaţi cu ajutorul experimentului Borexino sunt deci „dovezile directe a ceea ce se întâmplă în nucleul Soarelui astăzi în timp ce energia care ne încălzeşte” sub formă de raze de lumină care a fost produsă acum zeci de mii de ani.

„Comparând aceste două tipuri de energie emise de soare, am obţinut date despre echilibrul termodinamic al stelei pentru o perioadă de circa o sută de mii de ani”, subliniază Andrea Pocar. Rezultatele ne arată că activitatea solară nu s-a schimbat practic de atunci şi „confirmă ca steaua noastră va continua să trăiască la fel în următoarea sută de mii de ani”, adaugă CNRS.

Această premieră mondială a putut fi posibilă datorită experimentului Borexino, care a adunat o sută de cercetători din întreaga lume într-un tunel săpat în adâncul Munţilor Apenini, în centrul Italiei, la circa 120 de kilometri de Roma, unde rocile absorb razele cosmice care bombardează Terra permanent şi se pot face măsurători. Aici se află o sferă de oţel inoxidabil de 14 metri în diametru, ascunsă într-un uriaş rezervor de apă, funcţionând ca un senzor ce încearcă să detecteze aceste particule emise de Soare, într-un mediu cât mai izolat posibil de interacţiunile cu lumea exterioară.

Pentru a detecta neutrinii, Borexino foloseşte un scintilator organic (substanţă ce prezintă luminiscenţă în prezenţa radiaţiilor, n.r.), realizat cu ajutorul unui lichid obţinut din petrol vechi de milioane de ani. „Avem nevoie de asta (scintilatorul organic, n.r) pentru a elimina cât mai mult posibil din carbonul 14”, deoarece acest izotop natural radioactiv al carbonului, care dispare cu trecerea timpului, „acoperă semnalele neutrinilor pe care vrem să îî detectăm”, explică Pocar.

Lichidul obţinut din petrolul vechi de milioane de ani, folosit în detector, este de zece miliarde de ori mai puţin radioactiv decât un pahar cu apă, susţine CNRS.

Toate aceste caracteristici unice au permis observarea aproape în timp real a fluxului de neutrini emis de Soare.

Surse: Mediafax, CNRS, INFN, Science

Cele mai noi articole
Orașul scufundat Thonis-Heracleion își dezvăluie comorile ascunse sub apă mai bine de 2.000 de ani
Orașul scufundat Thonis-Heracleion își dezvăluie comorile ascunse sub apă mai bine de 2.000 de ani
O companie producătoare de jucării sexuale va trimite o rachetă în spațiu. Care este scopul misiunii
O companie producătoare de jucării sexuale va trimite o rachetă în spațiu. Care este scopul misiunii
Anunțul lui Fauci: Mergem în direcția greșită în ce privește COVID-19
Anunțul lui Fauci: Mergem în direcția greșită în ce privește COVID-19
Industria auto locală, în continuare afectată de criza microcipurilor
Industria auto locală, în continuare afectată de criza microcipurilor
Cruce de procesiune furată din Biserica Evanghelică Cisnădie, recuperată după cinci ani
Cruce de procesiune furată din Biserica Evanghelică Cisnădie, recuperată după cinci ani
De când începe administrarea vaccinului Moderna la copiii de peste 12 ani
De când începe administrarea vaccinului Moderna la copiii de peste 12 ani
Emmanuel Macron vrea intensificarea rolului energiei nucleare. Ce viziuni au celelalte ţări europene
Emmanuel Macron vrea intensificarea rolului energiei nucleare. Ce viziuni au celelalte ţări europene
Românii lucrează cel mai mult din UE
Românii lucrează cel mai mult din UE
Un bărbat, terorizat timp de o săptămână de un urs grizzly, în sălbăticia din Alaska
Un bărbat, terorizat timp de o săptămână de un urs grizzly, în sălbăticia din Alaska
O hartă detaliată cu structura internă a planetei Marte, dezvăluită pentru prima oară
O hartă detaliată cu structura internă a planetei Marte, dezvăluită pentru prima oară
Marina rusă poate efectua „lovituri imprevizibile” dacă este necesar. Ce spune Vladimir Putin
Marina rusă poate efectua „lovituri imprevizibile” dacă este necesar. Ce spune Vladimir Putin
În urmă cu 107 ani, Austro-Ungaria declara război Serbiei, marcând astfel începutul Primului Război Mondial
În urmă cu 107 ani, Austro-Ungaria declara război Serbiei, marcând astfel începutul Primului Război Mondial
„Arma secretă” a variantei Delta a noului coronavirus. De ce este atât de contagioasă?
„Arma secretă” a variantei Delta a noului coronavirus. De ce este atât de contagioasă?
Când se va lua decizia vaccinării cu a treia doză în România? Cresc cazurile de infecție cu varianta Delta
Când se va lua decizia vaccinării cu a treia doză în România? Cresc cazurile de infecție cu varianta Delta
Amazon anunță că nu va accepta Bitcoin ca mijloc de plată
Amazon anunță că nu va accepta Bitcoin ca mijloc de plată
Un drum roman antic a fost descoperit sub valurile Veneției. Descoperirea confirmă o teorie interesantă
Un drum roman antic a fost descoperit sub valurile Veneției. Descoperirea confirmă o teorie interesantă
O lagună din Patagonia a devenit roz deschis, însă nu din cauze naturale
O lagună din Patagonia a devenit roz deschis, însă nu din cauze naturale
Vaticanul a dezvăluit în premieră ce proprietăți imobiliare are în întreaga lume
Vaticanul a dezvăluit în premieră ce proprietăți imobiliare are în întreaga lume