Home » D:News » Pentru prima dată, cercetătorii au pătruns în „sufletul” Soarelui. Iată ce au descoperit în nucleul stelei noastre

Pentru prima dată, cercetătorii au pătruns în „sufletul” Soarelui. Iată ce au descoperit în nucleul stelei noastre

Publicat: 29.08.2014
Oamenii de ştiinţă au reuşit, în premieră, să se uite la nucleul Soarelui, observând emisiile de neutrini, particule elementare foarte greu de detectat, dovedind că steaua va continua să strălucească la fel cel puţin o sută de mii de ani, scrie AFP.

Dacă ochii sunt oglinda sufletului, cu ajutorul acestor particule am reuşit nu numai să vedem faţa Soarelui, ci chiar inima lui. Am putut întrezări sufletul Soarelui„, a declarat, într-un comunicat, Andrea Pocar, fizician la University of Massachusetts Amherst, Statele Unite, care a participat la această descoperire realizată cu ajutorul detectorului de particule Borexino, aflat la 1.400 de metri sub pământ, în laboratorul San Grasso din Italia.

Peste 99% din energia Soarelui provine de la reacţiile de fuziune nucleară ale atomilor de hidrogen din miezul stelei. Fuziunea transformă doi protoni, particule cu sarcină electrică pozitivă, într-un nucleu de deuteriu (un izotop al hidrogenului) şi emite, printre alte particule, un neutrino de energie joasă, numit „neutrino pp” („proton-proton”), explică pe scurt Centrul National Francez de Cercetare Ştiinţifică (CNRS), implicat în proiect.

Neutrinii sunt particule foarte puţin energizate şi foarte puţin afectate de gravitaţie, astfel că interacţiunile lor cu atomii sunt extrem de slabe, ceea ce le permite să treacă prin materie aproape fără a întâmpina rezistenţă. Aceste proprietăţi permit particulelor „neutrino pp” produse în nucleul Soarelui să treacă în câteva secunde prin plasma solară şi să ajungă pe Terra opt minute mai târziu, călătorind cu o viteză apropiată de cea a luminii. Pământul este practic bombardat cu zeci de miliarde de astfel de particule pe centimetru pătrat în fiecare secundă, dar neutrinii, care interacţionează extrem de slab cu materia, sunt foarte greu de detectat.

Pe de altă parte, energia rezultată în urma fuziunii nucleare este transportată sub formă de fotoni, cărora le ia „o sută sau două sute de mii de ani să traverseze materia densă ce formează Soarele” înainte de a ajunge la suprafaţă şi apoi pe Terra, mai explică CNRS.

Neutrinii observaţi cu ajutorul experimentului Borexino sunt deci „dovezile directe a ceea ce se întâmplă în nucleul Soarelui astăzi în timp ce energia care ne încălzeşte” sub formă de raze de lumină care a fost produsă acum zeci de mii de ani.

„Comparând aceste două tipuri de energie emise de soare, am obţinut date despre echilibrul termodinamic al stelei pentru o perioadă de circa o sută de mii de ani”, subliniază Andrea Pocar. Rezultatele ne arată că activitatea solară nu s-a schimbat practic de atunci şi „confirmă ca steaua noastră va continua să trăiască la fel în următoarea sută de mii de ani”, adaugă CNRS.

Această premieră mondială a putut fi posibilă datorită experimentului Borexino, care a adunat o sută de cercetători din întreaga lume într-un tunel săpat în adâncul Munţilor Apenini, în centrul Italiei, la circa 120 de kilometri de Roma, unde rocile absorb razele cosmice care bombardează Terra permanent şi se pot face măsurători. Aici se află o sferă de oţel inoxidabil de 14 metri în diametru, ascunsă într-un uriaş rezervor de apă, funcţionând ca un senzor ce încearcă să detecteze aceste particule emise de Soare, într-un mediu cât mai izolat posibil de interacţiunile cu lumea exterioară.

Pentru a detecta neutrinii, Borexino foloseşte un scintilator organic (substanţă ce prezintă luminiscenţă în prezenţa radiaţiilor, n.r.), realizat cu ajutorul unui lichid obţinut din petrol vechi de milioane de ani. „Avem nevoie de asta (scintilatorul organic, n.r) pentru a elimina cât mai mult posibil din carbonul 14”, deoarece acest izotop natural radioactiv al carbonului, care dispare cu trecerea timpului, „acoperă semnalele neutrinilor pe care vrem să îî detectăm”, explică Pocar.

Lichidul obţinut din petrolul vechi de milioane de ani, folosit în detector, este de zece miliarde de ori mai puţin radioactiv decât un pahar cu apă, susţine CNRS.

Toate aceste caracteristici unice au permis observarea aproape în timp real a fluxului de neutrini emis de Soare.

Surse: Mediafax, CNRS, INFN, Science

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un robot creat dintr-o singură bucată a ieșit „pe picioare” din imprimanta 3D
Un robot creat dintr-o singură bucată a ieșit „pe picioare” din imprimanta 3D
Donald Trump acuză China că a încălcat acordul tarifelor
Donald Trump acuză China că a încălcat acordul tarifelor
Big Ben, fascinantul orologiu care poate servi şi drept închisoare
Big Ben, fascinantul orologiu care poate servi şi drept închisoare
Un studiu dezvăluie cum s-a adaptat ciuma în ultimii 1.500 de ani
Un studiu dezvăluie cum s-a adaptat ciuma în ultimii 1.500 de ani
Căldură extremă și turism record în cel mai fierbinte oraș din Europa continentală
Căldură extremă și turism record în cel mai fierbinte oraș din Europa continentală
Raport: Câți dintre adolescenții din România consumă alcool și droguri?
Raport: Câți dintre adolescenții din România consumă alcool și droguri?
Țara care interzice fumatul pe plaje, în parcuri sau în apropierea școlilor începând cu 1 iulie
Țara care interzice fumatul pe plaje, în parcuri sau în apropierea școlilor începând cu 1 iulie
Genomurile mayașilor antici dezvăluie colapsul populației și al civilizației în urmă cu 1.200 de ani
Genomurile mayașilor antici dezvăluie colapsul populației și al civilizației în urmă cu 1.200 de ani
Descoperire surprinzătoare: Organismele vii emit lumină până când mor
Descoperire surprinzătoare: Organismele vii emit lumină până când mor
Un prădător bizar cu trei ochi exista în oceanele lumii acum jumătate de miliard de ani
Un prădător bizar cu trei ochi exista în oceanele lumii acum jumătate de miliard de ani
Un craniu vechi de 300.000 de ani nu se potrivește cu nicio specie umană
Un craniu vechi de 300.000 de ani nu se potrivește cu nicio specie umană
Ce să faci și ce să NU faci în caz de inundație. Ghid practic de supraviețuire și prevenire
Ce să faci și ce să NU faci în caz de inundație. Ghid practic de supraviețuire și prevenire
Cea mai devastatoare inundație din istorie. Unde a lovit, cum s-a format și ce lecții tragem din tragedie
Cea mai devastatoare inundație din istorie. Unde a lovit, cum s-a format și ce lecții tragem din tragedie
Știința confirmă: profesia influențează personalitatea și viceversa
Știința confirmă: profesia influențează personalitatea și viceversa
Un studiu confirmă că oamenii pot comunica doar din priviri
Un studiu confirmă că oamenii pot comunica doar din priviri
Test de cultură generală. Când a fost inventată matematica?
Test de cultură generală. Când a fost inventată matematica?
Descoperire în fuziunea nucleară: Cel mai mare stelarator din lume a generat primul heliu-3
Descoperire în fuziunea nucleară: Cel mai mare stelarator din lume a generat primul heliu-3
Inteligența Artificială ar putea consuma aproape jumătate din energia centrelor de date până la finalul anului
Inteligența Artificială ar putea consuma aproape jumătate din energia centrelor de date până la finalul anului