Ce este „cinema-ul guerillero”, moda inedită care domină piaţa filmelor din Ecuador? (FOTO)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Fernando Cedeño, un comerciant de lemne în vârstă de 46 de ani, regizează şi produce astfel cu regularitate lungmetraje cu bugete ridicole, fără să fi frecventat vreodată cursurile unei şcoli de cinema şi fără să obţină vreo subvenţie, informează AFP.

În oraşul Chone, o localitate de 132.000 de locuitori de pe coasta ecuadoriană, poveştile de violenţă, dragoste sau de răzbunare i-au inspirat pe aceşti pasionaţi ai celei de-a şaptea arte.

„I-am spus «cinema guerillero» pentru că suntem în afara oricăror reguli”, a declarat Fernando Cedeño. „Actorii profesionişti nu ar accepta niciodată să lucreze în aceste condiţii”, a adăugat el.

De fapt, majoritatea protagoniştilor sunt în realitate şoferi de taxi, zugravi şi profesori, ei filmează doar în weekend, adeseori contra unor sume modice sau fără să fie plătiţi deloc, în ciuda scenelor periculoase de acţiune.

Nu există dubluri pe „platourile” de filmare: mulţi dintre actori s-au ales cu diverse răni, din cauza unui foc de armă prost cadrat sau a tamponării cu un automobil.

Comerciantul convertit în regizor îşi aminteşte că a fost foarte aproape de a-l „ucide” pe un prieten cu un foc de armă, în timpul unei scene de urmărire, de-a lungul unui râu. „Am ajuns să îmi doresc să îi văd spatele, pentru a verifica dacă nu sângera. Când a ieşit din apă, mi-am spus: «Bine că nu l-am omorât». Nu am îndrăznit să-i spun ce făcusem, pentru a nu-l speria”.

Din 1994, Fernando Cedeño a regizat deja cinci lungmetraje de amatori. Este un număr deloc neglijabil, în condiţiile în care anul trecut, în această ţară andină, au avut loc 13 lansări naţionale pentru filme profesioniste, majoritatea acestora fiind finanţate de stat.

Potrivit directorului Consiliului naţional al cinematografiei din Ecuador, regizorul Juan Martin Cueva, „cinema-ul guerillero cunoaşte o difuzare masivă”, adăugând că este totuşi dificil să cuantifice cu precizie acest fenomen.

În condiţiile în care circa 250.000 de spectatori, în medie, merg în fiecare an la cinematograf, Fernando Cedeño spune că una dintre producţiile sale s-a vândut în peste 1,2 milioane de copii, majoritatea pirat, şi deci fără să-i aducă beneficii financiare. El crede că numărul „cineaştilor guerilleros” din Ecuador este de aproximativ 20.

În oraşul său Chone, regizorul amator, căruia îi place să spună că actorii lui sunt „soldaţi”, narează adeseori în filmele sale poveştile unor reglări de conturi violente şi vicioase, care nu au lipsit deloc în trecutul acestei ţări.

Cu ocazia celui mai recent film al său, Milton Escobar, un poliţist chel şi cu burtă, cu un fals aer de Bruce Willis, a acceptat să joace rolul unui răufăcător care jefuieşte o bancă. El se declară dispus să joace din nou şi în alte filme. „Chiar gratuit”, spune el.

Scena fugii răufăcătorilor după acel atac, filmată cu ajutorul colaborării cu doi poliţişti pe motociclete, a fost pe punctul să se transforme într-o mică dramă, întrucât trecătorii nu ştiau că era vorba de o ficţiune.

Uneori, oamenii din zonă acceptă să îşi pună la dispoziţia regizorilor „guerillero” fermele, automobilele şi caii, pentru ca filmările să semene cât mai mult cu realitatea.

Această preocupare l-a făcut pe Cedeno să contacteze un asasin plătit cu scopul de a-i cere să îl ajute să scrie scenariul pentru unul dintre filmele sale, „Asasinii plătiţi din Manabi”. Manabi este numele provinciei în care se află oraşul Chone.

Lansat în 2004, filmul, turnat cu o cameră de amatori, a costat 1.000 de dolari. O mie de copii au fost produse şi vândute, în principal în autobuze, deşi, potrivit autorului său, peste 1 milion de copii ilegale au fost distribuite după aceea.

În ceea ce îl priveşte pe asasinul plătit, acesta a acceptat să colaboreze, cu o singură condiţie: ca identitatea lui să nu fie dezvăluită. În caz contrar, regizorul risca „pedeapsa” cu moartea.

Surse: Mediafax, AFP / Foto: AFP