Home » D:News » Cercetătorii ar putea inventa o pilulă care va permite oamenilor să mănânce oricât fără să se îngraşe

Cercetătorii ar putea inventa o pilulă care va permite oamenilor să mănânce oricât fără să se îngraşe

Cercetătorii ar putea inventa o pilulă care va permite oamenilor să mănânce oricât fără să se îngraşe
Publicat: 08.10.2014
Oamenii de ştiinţă au descoperit că un vierme de mici dimensiuni, Caenorhabditis elegans (C. elegans), ar putea deţine secretul pentru a combate obezitatea într-un mod eficient, informează dailymail.co.uk.

Cercetătorii spun că o mutaţie genetică prezentă în ADN-ul acestui vierme îi permite acestuia să nu se îngraşe niciodată. Acea mutaţie ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să producă o pilulă care va permite oamenilor să mănânce oricât de multe dulciuri fără să ia deloc în greutate.

Savanţii, coordonaţi de Sean Curran, profesor la Davis School of Gerontology şi la Keck School of Medicine – asociate la Universitatea Southern California din Los Angeles – au găsit o nouă metodă de a combate obezitatea care acompaniază dietele bogate în glucide.

Ei au descoperit o genă cu rol cheie, pentru care mai multe companii farmaceutice doresc deja să producă medicamente care vor avea rolul de a o activa la comandă.

„Dietele bogate în zaharuri primite de viermi erau echivalente cu dietele occidentale ale oamenilor”, a spus profesorul Curran, referindu-se la dieta preferată a multor occidentali, caracterizată prin mari cantităţi de lipide şi de glucide, precum burgerii, cartofii prăjiţi şi băuturile carbogazoase.

Unii dintre viermii „mutanţi” din aceste experimente – care prezentau gena superactivă SKN-1 – puteau să consume cantităţi incredibil de mari de zaharuri fără să se îngraşe deloc, în timp ce viermii C. elegans obişnuiţi se îngrăşau foarte mult urmând aceeaşi dietă.

Studiul a fost realizat doar pe viermi din specia C. elegans şi pe celule umane în culturi de laborator, însă acelaşi tipar genetic a fost descoperit în aproape toate vieţuitoarele din lume, de la celulele de drojdie şi până la oameni.

Gena SKN-1 există şi la oameni, unde este cunoscută sub denumirea Nrf2, sugerând faptul că acţiunea ei benefică ar putea fi translatată şi asupra oamenilor.

În etapa următoare, profesorul Sean Curran intenţionează să îşi testeze descoperirea pe şoareci.

Studiul savanţilor americani a fost publicat în revista Nature Communications.

Proteina Nrf2, un „factor de transcriere” care se leagă de o secvenţă specifică a ADN-ului, pentru a controla capacitatea de detoxifiere a celulelor şi abilitatea lor de a se repara atunci când sunt expuse la oxigenul reactiv chimic (o ameninţare comună la adresa bunăstării celulelor), este studiată de multă vreme în experimente pe mamifere.

Companiile farmaceutice au demarat deja studii clinice cu scopul de a produce medicamente moleculare care să acţioneze asupra Nrf2 cu scopul de a o face să producă mai mulţi antioxidanţi şi să împiedice astfel procesul de îmbătrânire.

Deşi perspectiva fabricării unei pastile care să controleze felul în care organismul reacţionează la anumite medicamente este una ispititoare, ea nu este însă lipsită de riscuri, avertizează profesorul Curran. Stimularea excesivă a Nrf2 a fost asociată cu dezvoltarea unor cancere agresive.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem