Prima casă a omenirii pe Marte ar putea fi construită din bacterii

Atunci când primul echipaj uman va ajunge pe Planeta Roșie, adăpostul lor s-ar putea să nu fie un modul prefabricat adus de pe Pământ. Ar putea fi o structură cultivată din solul marțian însuși, grație unui concept inovator care folosește constructori microscopici: bacteriile.

Cercetătorii de la Universitatea Politehnică din Milano, Italia, au introdus o nouă abordare centrată pe un sistem microbian simbiotic, din două părți. Acesta se bazează pe o metodă numită biocimentare, care folosește bacterii pentru a transforma solul marțian afânat într-un liant solid, asemănător betonului.

„Construcția bazată pe biocimentare reprezintă o cale sinergică către o prezență umană durabilă pe Marte, permițând fabricarea robotică a infrastructurii critice din materialele disponibile la nivel local,” au scris cercetătorii în lucrare.

Ambiția de a construi o casă permanentă pe Marte este imensă, dar coșmarul logistic este și mai mare. Transportul unui singur kilogram de material de pe Pământ costă zeci de mii de dolari. Expedierea de suficiente provizii de construcție – oțel, sticlă și ciment – pentru un întreg habitat este costisitoare și total nepractică.

Prin urmare, un habitat pe Marte trebuie să fie un sanctuar autonom care să susțină activ viața în mijlocul condițiilor severe ale planetei. Oamenii de știință rezolvă acest lucru mutând accentul de la transport la Utilizarea Resurselor In Situ, folosind ceea ce Marte oferă deja.

Răspunsul constă în simplul proces de biomineralizare, procesul biologic care a modelat peisajele Pământului de miliarde de ani.

O structură cultivată din solul marțian

În acest fenomen natural, microorganisme adaptabile produc minerale prin metabolismul lor. Un exemplu este crearea recifelor de corali rezistente, scrie InterestingEngineering.

Cercetările au identificat biocimentarea drept tehnica de vârf, fiind un proces microbian care produce eficient ciment natural (carbonat de calciu) la temperatura camerei. Aceasta funcționează pe baza unui parteneriat puternic între două bacterii: Sporosarcina pasteurii și Chroococcidiopsis.

Chroococcidiopsis este o cianobacterie rezistentă, o extremofilă. Excelează în supraviețuirea în condiții asemănătoare celor de pe Marte, cum ar fi expunerea ridicată la UV și umiditatea scăzută. Interesant este că ea dă viață regolitului eliberând oxigen și protejându-și partenerul cu o mâzgă protectoare.

Pe de altă parte, Sporosarcina pasteurii este constructorul principal. Această bacterie secretă o enzimă care duce la cristalizarea carbonatului de calciu, lipind astfel particulele de regolit într-un bloc puternic și solid.

Un concept inovator

În plus, acest sistem oferă potențialul pentru o adevărată sustenabilitate în buclă închisă pe suprafața marțiană.

Oxigenul produs de Chroococcidiopsis ar putea fi canalizat pentru a susține sistemele de susținere a vieții astronauților. În plus, produsele secundare metabolice, în special amoniacul de la S. pasteurii, ar putea fi folosite într-un sistem agricol marțian.

Cu toate acestea, drumul către construirea unei case pe Marte este lung și complex, dar omenirea face pași biologici îndrăzneți pentru a face din Planeta Roșie o casă, utilizând cele mai mici și mai vechi trucuri ale vieții bazate pe Pământ.

Descoperirile au fost publicate în jurnalul Frontiers in Microbiology.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pentru prima dată, NASA a înregistrat un fulger pe Marte

Noi dovezi ale vieții pe Marte: Ce au descoperit acum oamenii de știință?

Dârele misterioase de pe Marte ar putea fi, în sfârșit, explicate

Roverul Perseverance a găsit cele mai bune dovezi de până acum pentru viața pe Marte