Home » D:News » De ce este bine să bârfim? Studiul surprinzător, realizat de o cercetătoare de origine română

De ce este bine să bârfim? Studiul surprinzător, realizat de o cercetătoare de origine română

10.27.2014
De ce este bine să bârfim? Studiul surprinzător, realizat de o cercetătoare de origine română
O echipă de cercetătorii olandezi, coordonaţi de o româncă, a aflat în urma unui studiu că bârfa, indiferent dacă este pozitivă sau negativă, are un efect benefic asupra noastră.

Atunci când vorbim despre alţii, de bine sau de rău, ne comparăm cu ei şi astfel câştigăm mai multă încredere în noi şi ne auto-evaluăm pozitiv.

Studiul a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea din Groningen, sub coordonarea doctorandului de origine română Elena Martinescu.

Ea spune că femeile care aud bârfe negative tind să fie mai reţinute, să se auto-protejeze, temându-se probabil că vor fi la rândul lor vorbite de rău.

În schimb, bărbaţii sunt mai temători când aud discuţii pozitive despre alţii, pentru că se compară cu aceştia şi îi consideră rivali, potenţiale ameninţări.

Bârfa este o sursă importantă de informare indirectă, ajutând la realizarea unor comparaţii cu alte persoane, ceea ce ne poate influenţa în final comportamentul.

Elena Martinescu precizează că nu trebuie să respingem acest stil de discuţie, ci să înţelegm că şi bârfa este o parte din viaţa noastră, dar că trebuie privită cu o atitudine critică.

Studiul a fost publicat în Personality and Social Psychology Bulletin. Cercetarea încearcă să arate de ce bârfa este aşa de răspândită în societate şi de ce oamenii vor să ştie despre realizările şi eşecurile altora.

În cadrul studiului, voluntarii au fost rugaţi să-şi amintească o bârfă auzită despre cineva, pozitivă sau negativă, iar apoi să spună nivelul de auto-protecţie şi de creşterea a stimei de sine rezultat după aflarea bârfei.

Cercetarea arată că în cazul veştilor negative creşte tendinţa de auto-protecţie şi de auto-promovare, în timp ce în cazul informaţiilor pozitive apare o creştere a stimei de sine.

„Veştile pozitive ne arată cum ne putem îmbunătăţi propria viaţă. Informaţiile negative ne pot flata, pentru că arată că vedem cum alţii se descurcă mai greu ca noi, dar totodată ne sperie, pentru că prezintă un mediu negativ, în care oricine poate fi la rândul său victimă a bârfelor”, spune psihologul.

Studii anterioare au arătat că, deşi femeile sutn considerate vinovate de răspândirea bârfelor, bărbaşii sunt cei care transmit primii informaţiile confidenţiale.

Cercetări recente au arătat că ei folosesc de obicei reţelele sociale pentru a spune ce-au aflat, în cel mult 3 ore de la aflarea veştii. Jumătate dintre cei chestionaţi au recunoscut că nu păstrează secretul mai mult de câteva minute.

În comparaţie, femeile păstrează un secret în medie 3 ore şi jumătate.shu

Elena Martinescu a studiat psihologia la Universitatea Transilvania din Braşov, unde şi-a luat licenţa în anul 2009. Din anul 2010 până în 2012 a urmat cursurile facultăţii de psihologie de la Universitatea Groningen din Olanda, unde este în prezent doctorand.

Sursa: Medical Daily

Cele mai noi articole
OMS avertizează: Sunt mai mari şansele să câştigi la loto decât să scapi de Covid-19
OMS avertizează: Sunt mai mari şansele să câştigi la loto decât să scapi de Covid-19
Comisia Europeană cere statelor membre să aibă o strategie comună privind implementarea 5G
Comisia Europeană cere statelor membre să aibă o strategie comună privind implementarea 5G
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Noul Comandament Atlantic al NATO a devenit operaţional
Noul Comandament Atlantic al NATO a devenit operaţional
Aurora boreală ar fi putut contribui la scufundarea Titanicului, dar și la salvarea supraviețuitorilor
Aurora boreală ar fi putut contribui la scufundarea Titanicului, dar și la salvarea supraviețuitorilor
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
„Ghețarul apocalipsei” se desprinde de calota sa glaciară. Cât de mult ar putea crește nivelul global al mărilor și oceanelor
„Ghețarul apocalipsei” se desprinde de calota sa glaciară. Cât de mult ar putea crește nivelul global al mărilor ...
Primul teasc fenician descoperit de arheologi în Liban
Primul teasc fenician descoperit de arheologi în Liban
Studiile științifice susțin potențialul uleiului de cocos ca agent anticancerigen
Studiile științifice susțin potențialul uleiului de cocos ca agent anticancerigen
Au crescut șansele ca Greta Thunberg să câștige premiul Nobel pentru pace
Au crescut șansele ca Greta Thunberg să câștige premiul Nobel pentru pace
Unul dintre cele mai CONTROVERSATE asasinate din istoria României. De ce a fost ucis Armand Călinescu
Unul dintre cele mai CONTROVERSATE asasinate din istoria României. De ce a fost ucis Armand Călinescu
Șofer găsit de polițiști, dormind la volanul unei mașini autonome Tesla. Vehiculul „zbura” cu 150 km/h
Șofer găsit de polițiști, dormind la volanul unei mașini autonome Tesla. Vehiculul „zbura” cu 150 km/h
Compania chineză Sinovac va începe testele clinice pentru vaccinul anti-Covid pe copii şi adolescenţi
Compania chineză Sinovac va începe testele clinice pentru vaccinul anti-Covid pe copii şi adolescenţi
Google va îmbunătăți serviciul Waze
Google va îmbunătăți serviciul Waze
Cinci moduri în care Franța a contribuit la Revoluția Americană
Cinci moduri în care Franța a contribuit la Revoluția Americană
Cercetătorii coreeni au creat o vopsea care funcționează la fel ca panourile fotovoltaice
Cercetătorii coreeni au creat o vopsea care funcționează la fel ca panourile fotovoltaice
Hubble a surprins formarea unei noi furtuni pe Jupiter
Hubble a surprins formarea unei noi furtuni pe Jupiter
O epavă din secolul XVII descoperită în Marea Baltică
O epavă din secolul XVII descoperită în Marea Baltică