Home » D:News » Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Autor: Mihaela Stanescu 11.26.2014
Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?
Durerea este o senzaţie complexă, pe care unii oameni o resimt mai puternic decât alţii, iar originile ei sunt încă, în bună parte, misterioase. Pentru a afla mai multe despre această senzaţie, cercetătorii au creat „durere într-un vas de laborator”, transformând celule ale pielii în neuroni senzitivi, sensibili la durere.

Aceste celule nervoase răspund la diferite tipuri de stimulări ce produc durere, printre care leziunile fizice, inflamaţia cronică şi medicamentele pentru chimioterapia cancerului.

În viitor, asemenea neuroni creaţi special ar putea fi utilizaţi pentru a studia originea durerii şi a dezvolta medicamente analgezice mai eficiente.

Celule provenite din piele au fost „reprogramate” astfel încât să se transforme în celule nervoase (neuroni). Cercetătorii  de la Harvard Medical School, au folosit un cocteil de substanţe numite factori de transcripţie; care sunt proteine ce controlează activitatea genelor. Cu ajutorul lor, au putut transforma celule ale pielii (de om şi de şoarece) direct în neuroni capabili să perceapă durerea. Rezultatele au fost descrise în jurnalul Nature Neuroscience.

Cu ajutorul acestor neuroni, specialiştii studiază hipersensibilitatea la durere pe care o manifestau persoanele care donaseră celule ale pielii pentru acest studiu.

Cercetătorii au creat aşa-numiţi nociceptori, terminaţii nervoase care răspund la stimuli potenţial periculoşi trimiţând semnale dureroase către măduva spinării şi creier. Procesul este numit nocicepţie.

Nociceptorii se găsesc în toate zonele corporale capabile să perceapă stimuli dureroşi, precum pielea şi muşchii. Corpurile celulare ale acestor neuroni se găsesc în ganglionii trigeminali (pentru nocicepţia de la nivelul feţei) şi în ganglionii spinali, pentru restul corpului. 

Se crede că mutaţiile la nivelul genelor ce codifică sinteza anumitor proteine asiciate cu nociceptorii sunt responsabile de apariţia unei game largi de afecţiuni dureroase. 

De obicei, nociceptorii sunt activaţi de stimuli intenşi, potenţial periculoşi pentru organism – de exemplu, o senzaţie de arsură. Reacţia lor este destinată să lanseze un avertisment în privinţa unei lezări iminente a ţesutului.

Dar aceşti receptori pot deveni hipersensibili ca urmare a expunerii lor la anumite medicamente (printre care anumite medicamente folosite în chimioterapia cancerului), iar ca efect, persoanele respective încep să prezinte o sensibilitate mai accentuată la durere.

Înţelegerea acestor procese, cu ajutorul „durerii create în laborator” de către savanţii de la Harvard, va ajuta la descoperirea unor căi mai bune de a preveni şi trata durerea şi hipersensibilitatea dureroasă.

Sursa: Mail Online

Cele mai noi articole
Iulia Haşdeu, copilul genial care putea să îl întreacă pe Eminescu. Legătura dintre tată şi fiică ce a sfidat paranormalul
Iulia Haşdeu, copilul genial care putea să îl întreacă pe Eminescu. Legătura dintre tată şi fiică ce a sfidat paranormalul
Cum va fi vremea în octombrie. Meteorologii anunță temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei
Cum va fi vremea în octombrie. Meteorologii anunță temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
O firma din Australia a testat un spray nazal care reduce dezvoltarea coronavirusului
O firma din Australia a testat un spray nazal care reduce dezvoltarea coronavirusului
Misterul „tastaturii de piatră” din Norwich a fost elucidat
Misterul „tastaturii de piatră” din Norwich a fost elucidat
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Părul uman, folosit la curățarea petrolului care poluează oceanele
Părul uman, folosit la curățarea petrolului care poluează oceanele
Un fermier a dat peste o piatră foarte rară, de mare importanță, în timp ce își ara câmpul
Un fermier a dat peste o piatră foarte rară, de mare importanță, în timp ce își ara câmpul
Prin ce schimbări a trecut Constituția SUA de-a lungul timpului?
Prin ce schimbări a trecut Constituția SUA de-a lungul timpului?
Oamenii de știință au confirmat că teoria lui Alan Turing explică misterioasele „cercuri ale zânelor”
Oamenii de știință au confirmat că teoria lui Alan Turing explică misterioasele „cercuri ale zânelor”
Un studiu a descoperit că Parkinson nu este doar una, ci două maladii
Un studiu a descoperit că Parkinson nu este doar una, ci două maladii
Aleksei Navalnîi nu se întoarce în Rusia. Mai are nevoie de săptămâni bune pentru a se recupera
Aleksei Navalnîi nu se întoarce în Rusia. Mai are nevoie de săptămâni bune pentru a se recupera
Gheața care se topește în Arctica nu va crește nivelul mărilor și oceanelor. Iată totuși cum ne va afecta
Gheața care se topește în Arctica nu va crește nivelul mărilor și oceanelor. Iată totuși cum ne va afecta
Oamenii de știință au identificat zeci de gene care permit cancerului să evite sistemul imunitar
Oamenii de știință au identificat zeci de gene care permit cancerului să evite sistemul imunitar
Un test de sânge poate identifica o infecție virală înainte de apariția primelor simptome
Un test de sânge poate identifica o infecție virală înainte de apariția primelor simptome
Codul sursă al Windows XP a fost făcut public
Codul sursă al Windows XP a fost făcut public
Pe aeroportul din Helsinki au fost aduși câini pentru a depista persoanele infectate cu COVID-19
Pe aeroportul din Helsinki au fost aduși câini pentru a depista persoanele infectate cu COVID-19
Oamenii de știință susțin că au descoperit prima exoplanetă într-o altă galaxie
Oamenii de știință susțin că au descoperit prima exoplanetă într-o altă galaxie