Home » D:News » Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?
Publicat: 26.11.2014
Durerea este o senzaţie complexă, pe care unii oameni o resimt mai puternic decât alţii, iar originile ei sunt încă, în bună parte, misterioase. Pentru a afla mai multe despre această senzaţie, cercetătorii au creat „durere într-un vas de laborator”, transformând celule ale pielii în neuroni senzitivi, sensibili la durere.

Aceste celule nervoase răspund la diferite tipuri de stimulări ce produc durere, printre care leziunile fizice, inflamaţia cronică şi medicamentele pentru chimioterapia cancerului.

În viitor, asemenea neuroni creaţi special ar putea fi utilizaţi pentru a studia originea durerii şi a dezvolta medicamente analgezice mai eficiente.

Celule provenite din piele au fost „reprogramate” astfel încât să se transforme în celule nervoase (neuroni). Cercetătorii  de la Harvard Medical School, au folosit un cocteil de substanţe numite factori de transcripţie; care sunt proteine ce controlează activitatea genelor. Cu ajutorul lor, au putut transforma celule ale pielii (de om şi de şoarece) direct în neuroni capabili să perceapă durerea. Rezultatele au fost descrise în jurnalul Nature Neuroscience.

Cu ajutorul acestor neuroni, specialiştii studiază hipersensibilitatea la durere pe care o manifestau persoanele care donaseră celule ale pielii pentru acest studiu.

Cercetătorii au creat aşa-numiţi nociceptori, terminaţii nervoase care răspund la stimuli potenţial periculoşi trimiţând semnale dureroase către măduva spinării şi creier. Procesul este numit nocicepţie.

Nociceptorii se găsesc în toate zonele corporale capabile să perceapă stimuli dureroşi, precum pielea şi muşchii. Corpurile celulare ale acestor neuroni se găsesc în ganglionii trigeminali (pentru nocicepţia de la nivelul feţei) şi în ganglionii spinali, pentru restul corpului. 

Se crede că mutaţiile la nivelul genelor ce codifică sinteza anumitor proteine asiciate cu nociceptorii sunt responsabile de apariţia unei game largi de afecţiuni dureroase. 

De obicei, nociceptorii sunt activaţi de stimuli intenşi, potenţial periculoşi pentru organism – de exemplu, o senzaţie de arsură. Reacţia lor este destinată să lanseze un avertisment în privinţa unei lezări iminente a ţesutului.

Dar aceşti receptori pot deveni hipersensibili ca urmare a expunerii lor la anumite medicamente (printre care anumite medicamente folosite în chimioterapia cancerului), iar ca efect, persoanele respective încep să prezinte o sensibilitate mai accentuată la durere.

Înţelegerea acestor procese, cu ajutorul „durerii create în laborator” de către savanţii de la Harvard, va ajuta la descoperirea unor căi mai bune de a preveni şi trata durerea şi hipersensibilitatea dureroasă.

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O nouă cercetare a descoperit unul dintre cele mai vechi ritualuri ale mayașilor
O nouă cercetare a descoperit unul dintre cele mai vechi ritualuri ale mayașilor
O planetă cu orbită ciudată i-a lăsat fără cuvinte pe astronomi
O planetă cu orbită ciudată i-a lăsat fără cuvinte pe astronomi
Obiceiul care face diferența pentru sănătate. Este mai important decât dieta și sportul!
Obiceiul care face diferența pentru sănătate. Este mai important decât dieta și sportul!
Nostradamus, unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei. A fost profet sau şarlatan?
Nostradamus, unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei. A fost profet sau şarlatan?
Microbiomul intestinal, puternic afectat de alimente și poluare. Cercetătorii au fost „surprinși”
Microbiomul intestinal, puternic afectat de alimente și poluare. Cercetătorii au fost „surprinși”
Care este principala diferență dintre super-gripă și răceală?
Care este principala diferență dintre super-gripă și răceală?
Arheologii au găsit o frescă cu Iisus reprezentat ca „Păstorul cel bun”
Arheologii au găsit o frescă cu Iisus reprezentat ca „Păstorul cel bun”
O predicție făcută de Albert Einstein în urmă cu un secol tocmai a fost confirmată
O predicție făcută de Albert Einstein în urmă cu un secol tocmai a fost confirmată
Ar putea fi „Steaua din Betleem” o planetă? Un vizitator strălucitor ne oferă un indiciu
Ar putea fi „Steaua din Betleem” o planetă? Un vizitator strălucitor ne oferă un indiciu
Everest, Chimborazo, Mauna Kea: care este cu adevărat cel mai înalt munte din lume?
Everest, Chimborazo, Mauna Kea: care este cu adevărat cel mai înalt munte din lume?
Când au aprins oamenii primul foc din istorie?
Când au aprins oamenii primul foc din istorie?
De ce uneori te trezești cu câteva minute înainte de alarma de dimineață?
De ce uneori te trezești cu câteva minute înainte de alarma de dimineață?
Un tratament similar cu Ozempic ar putea ajuta în curând pisicile grăsuțe
Un tratament similar cu Ozempic ar putea ajuta în curând pisicile grăsuțe
O substanță din ciocolata neagră ar putea încetini îmbătrânirea
O substanță din ciocolata neagră ar putea încetini îmbătrânirea
Oamenii de știință au descoperit două gene care ar putea opri răspândirea cancerului
Oamenii de știință au descoperit două gene care ar putea opri răspândirea cancerului
Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este riscul astăzi
Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este riscul astăzi
O navă spațială NASA de pe orbita planetei Marte s-a deconectat în mod misterios
O navă spațială NASA de pe orbita planetei Marte s-a deconectat în mod misterios
Geminidele ating vârful în weekendul 13 – 14 decembrie 2025. Cum să le vezi?
Geminidele ating vârful în weekendul 13 – 14 decembrie 2025. Cum să le vezi?