Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Aceste celule nervoase răspund la diferite tipuri de stimulări ce produc durere, printre care leziunile fizice, inflamaţia cronică şi medicamentele pentru chimioterapia cancerului.

În viitor, asemenea neuroni creaţi special ar putea fi utilizaţi pentru a studia originea durerii şi a dezvolta medicamente analgezice mai eficiente.

• Șeful Nvidia avertizează: „China va câștiga cursa în dezvoltarea Inteligenței Artificiale”
• Japonia modifică legislația și permite polițiștilor să împuște urșii agresivi

Celule provenite din piele au fost „reprogramate” astfel încât să se transforme în celule nervoase (neuroni). Cercetătorii  de la Harvard Medical School, au folosit un cocteil de substanţe numite factori de transcripţie; care sunt proteine ce controlează activitatea genelor. Cu ajutorul lor, au putut transforma celule ale pielii (de om şi de şoarece) direct în neuroni capabili să perceapă durerea. Rezultatele au fost descrise în jurnalul Nature Neuroscience.

Cu ajutorul acestor neuroni, specialiştii studiază hipersensibilitatea la durere pe care o manifestau persoanele care donaseră celule ale pielii pentru acest studiu.

Cercetătorii au creat aşa-numiţi nociceptori, terminaţii nervoase care răspund la stimuli potenţial periculoşi trimiţând semnale dureroase către măduva spinării şi creier. Procesul este numit nocicepţie.

Nociceptorii se găsesc în toate zonele corporale capabile să perceapă stimuli dureroşi, precum pielea şi muşchii. Corpurile celulare ale acestor neuroni se găsesc în ganglionii trigeminali (pentru nocicepţia de la nivelul feţei) şi în ganglionii spinali, pentru restul corpului. 

Se crede că mutaţiile la nivelul genelor ce codifică sinteza anumitor proteine asiciate cu nociceptorii sunt responsabile de apariţia unei game largi de afecţiuni dureroase. 

De obicei, nociceptorii sunt activaţi de stimuli intenşi, potenţial periculoşi pentru organism – de exemplu, o senzaţie de arsură. Reacţia lor este destinată să lanseze un avertisment în privinţa unei lezări iminente a ţesutului.

Dar aceşti receptori pot deveni hipersensibili ca urmare a expunerii lor la anumite medicamente (printre care anumite medicamente folosite în chimioterapia cancerului), iar ca efect, persoanele respective încep să prezinte o sensibilitate mai accentuată la durere.

Înţelegerea acestor procese, cu ajutorul „durerii create în laborator” de către savanţii de la Harvard, va ajuta la descoperirea unor căi mai bune de a preveni şi trata durerea şi hipersensibilitatea dureroasă.

Sursa: Mail Online