Home » D:News » Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?

Savanţii au reuşit să creeze „durere într-un vas de laborator”. Care este scopul acestor cercetări?
Publicat: 26.11.2014
Durerea este o senzaţie complexă, pe care unii oameni o resimt mai puternic decât alţii, iar originile ei sunt încă, în bună parte, misterioase. Pentru a afla mai multe despre această senzaţie, cercetătorii au creat „durere într-un vas de laborator”, transformând celule ale pielii în neuroni senzitivi, sensibili la durere.

Aceste celule nervoase răspund la diferite tipuri de stimulări ce produc durere, printre care leziunile fizice, inflamaţia cronică şi medicamentele pentru chimioterapia cancerului.

În viitor, asemenea neuroni creaţi special ar putea fi utilizaţi pentru a studia originea durerii şi a dezvolta medicamente analgezice mai eficiente.

Celule provenite din piele au fost „reprogramate” astfel încât să se transforme în celule nervoase (neuroni). Cercetătorii  de la Harvard Medical School, au folosit un cocteil de substanţe numite factori de transcripţie; care sunt proteine ce controlează activitatea genelor. Cu ajutorul lor, au putut transforma celule ale pielii (de om şi de şoarece) direct în neuroni capabili să perceapă durerea. Rezultatele au fost descrise în jurnalul Nature Neuroscience.

Cu ajutorul acestor neuroni, specialiştii studiază hipersensibilitatea la durere pe care o manifestau persoanele care donaseră celule ale pielii pentru acest studiu.

Cercetătorii au creat aşa-numiţi nociceptori, terminaţii nervoase care răspund la stimuli potenţial periculoşi trimiţând semnale dureroase către măduva spinării şi creier. Procesul este numit nocicepţie.

Nociceptorii se găsesc în toate zonele corporale capabile să perceapă stimuli dureroşi, precum pielea şi muşchii. Corpurile celulare ale acestor neuroni se găsesc în ganglionii trigeminali (pentru nocicepţia de la nivelul feţei) şi în ganglionii spinali, pentru restul corpului. 

Se crede că mutaţiile la nivelul genelor ce codifică sinteza anumitor proteine asiciate cu nociceptorii sunt responsabile de apariţia unei game largi de afecţiuni dureroase. 

De obicei, nociceptorii sunt activaţi de stimuli intenşi, potenţial periculoşi pentru organism – de exemplu, o senzaţie de arsură. Reacţia lor este destinată să lanseze un avertisment în privinţa unei lezări iminente a ţesutului.

Dar aceşti receptori pot deveni hipersensibili ca urmare a expunerii lor la anumite medicamente (printre care anumite medicamente folosite în chimioterapia cancerului), iar ca efect, persoanele respective încep să prezinte o sensibilitate mai accentuată la durere.

Înţelegerea acestor procese, cu ajutorul „durerii create în laborator” de către savanţii de la Harvard, va ajuta la descoperirea unor căi mai bune de a preveni şi trata durerea şi hipersensibilitatea dureroasă.

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?