Prima pagină D:News

Pasărea care face pe omida veninoasă (VIDEO)

Redactia Descopera.ro | 12.12.2014 | ● Vizualizări: 376
Pui de Laniocera hypopyrra     Credit imagine: Santiago David-Rivera + zoom
Galerie foto (2)

În pădurea amazoniană din Peru, o specie de pasăre, care, la maturitate, afişează un colorit tern şi un comportament cu totul nespectaculos, manifestă, ca pui, un comportament mimetic deosebit de curios: imită aspectul şi mişcările unei omizi toxice, pentru a se feri de atacul prădătorilor.

Puii speciei Laniocera hypopyrra arată foarte diferit de părinţii lor adulţi: sunt acoperiţi cu un puf portocaliu cu puncte negre şi albe, imitând coloritul unor omizi din familia Megalopygidae, care conţin toxine şi de aceea sunt evitate de prădători. În plus, imită şi mişcările specifice acestor omizi, în scopul de a descuraja prădători precum şerpii şi maimuţele. 

Pui de Laniocera hypopyrra    Credit imagine: Santiago David-Rivera

Puiul de Laniocera hypopyrra în poziţia de „omidă”    Credit imagine: Santiago David-Rivera

Fenomenul este cunsocut sub numele de mimetism batesian şi este întâlnit mai frecvent la nevertebrate; de exemplu, fluturi inofensivi imită aspectul unor specii de fluturi toxici care trăiesc în aceeaşi zonă. 

În schimb, la vertebrate, fenomenul este foarte rar întâlnit. Este cunoscut cazul bufniţei de vizuină din America de Nord şi de Sud (Athene cunicularia), care cuibăreşte în galerii săpate în pământ şi care imită sunetele scoase de şerpii cu clopoţei, pentru a îndepărta prădătorii.

Dar la specia Laniocera hypopyrra, mimetismul este mai complex, implicând atât imitarea înfăţişării, cât şi a comportamentului altui animal – un fenomen care nu a mai observat anterior la păsări. 

Deoarece puii acestei specii cresc încet, iar părinţii petrec multă vreme căutând hrană pentru ei şi vin rar la cuib, puii sunt singuri o mare parte a timpului şi sunt foarte vulnerabili. Comportamentul lor deosebit ar fi evoluat astfel, ca o modalitate de a se apăra de prădători în perioada în care sunt foarte neajutoraţi. 

 (Image: Santiago David-Rivera)

Sursa: New Scientist