Programul spaţial Galileo va fi reluat la sfârşitul lunii martie

„Suntem pregătiţi pentru o lansare pe 26 martie”, a declarat Stéphane Israël, directorul general al Arianespace, compania însărcinată cu lansările sateliţilor din reţeaua Galileo.

Finanţat de Comisia Europeană, sistemul european de navigaţie prin satelit Galileo, în curs de implementare, doreşte să devină o alternativă la GPS-ul american. Iniţierea acestui proiect a fost aprobată în 2003. Reţeaua Galileo trebuie să conţină 30 de sateliţi.

• Cum a reușit România să exporte banane în valoare de 3,4 milioane de euro?
• Care sunt cele mai bune plaje din lume în 2026?

Costul său este de 7 miliarde de euro, însă mai multe întârzieri s-au acumulat de-a lungul anilor.

„Suntem de acord cu o reluare a lansărilor în martie. Ne-am fixat ca scop să lansăm cel puţin şase sateliţi în acest an”, a declarat, miercuri, Elzbieta Bienkowska, comisar european însărcinat cu piaţa internă şi industria.

„Sunt hotărâtă să readuc programul Galileo pe şine”, a spus ea, într-un discurs pronunţat la cea de-a şaptea Conferinţă anuală europeană în domeniul Spaţiului, organizată la Bruxelles.

„Am avut un eşec. Dar vom merge înainte încă o dată”, a subliniat Elzbieta Bienkowska.

„Obiectivul meu este ca primele servicii Galileo să fie furnizate până cel mai târziu în 2016. Şi ca serviciile complete să fie oferite până în 2020”, a adăugat ea.

În discursul său, comisarul european nu a menţionat numele lansatorului rusesc. Dar acesta este singurul lansator spaţial care este pregătit pentru o lansare în martie şi o alta în toamna acestui an.

Lansările sunt operate de compania Arianespace de la Centrul spaţial din Guyana franceză.

Pentru moment, nu este încă posibil ca sateliţii din sistemul Galileo să fie lansaţi cu ajutorul rachetei Ariane 5 ES.

Fabricaţi de compania germană OHB, aceşti sateliţi trebuie să treacă mai întâi o serie de teste de compatibilitate cu lansatorul european.

Acest lucru ar putea fi îndeplinit până la sfârşitul anului 2015. Ariane 5 ES va fi în măsură să transporte pe orbită patru sateliţi la fiecare lansare.

Desfăşurarea constelaţiei de sateliţi Galileo a fost provizoriu suspendată după eşecul lansării a doi sateliţi cu o rachetă Soyuz, pe 22 august, din cauza unei probleme tehnice la nivelul etajului superior, Fregat. Acei doi sateliţi, Sat-5 şi Sat-6, nu au atins orbita circulară prevăzută.

Ulterior, motivul aflat în spatele acelei probleme tehnice a fost identificat: defecţiunea a fost provocată de îngheţarea carburantului, asociată cu un design imprecis al conductelor de alimentare ale modulului Fregat. O serie de corecţii au fost aduse de atunci de cercetătorii europeni.

Însă Comisia Europeană a dorit să îşi acorde mai mult timp pentru a analiza acele probleme şi a ales să nu folosească o fereastră de lansare din luna decembrie. Astfel, programul spaţial a înregistrat o nouă înregistrare de şase luni.

O rachetă Soyuz a decolat pe 18 decembrie din Guyana franceză, dar a avut la bord patru sateliţi de telecomunicaţii 03b.

Lansarea a fost reuşită, însă inginerii europeni au detectat o anomalie la nivelul sistemului de telemăsurare. Industriaşii ruşi au trebuit să ofere explicaţii Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) şi Comisiei Europene în legătură cu acest subiect. „Este vorba doar de o anomalie secundară”, a precizat Stéphane Israël.

Primii patru sateliţi de testare din sistemul Galileo, realizaţi de un consorţiu condus de Airbus Defence and Space (ex-Astrium), au fost lansaţi în 2011 şi 2012.

Apoi, europenii au cumpărat 22 de sateliţi produşi de compania germană OHB.

ESA a semnat cu Rusia un contract ce prevede un total de cinci lansări de sateliţi Galileo cu ajutorul rachetelor Soyuz (doi sateliţi la fiecare lansare). După lansarea ratată din luna august, mai sunt de operat încă patru lansări.

ESA a încheiat un contract şi pentru trei lansări cu Ariane 5 ES, care vor permite lansarea în total a 12 sateliţi produşi de OHB.

Sursa: Mediafax