Home » D:News » Secretul inteligenţei umane, descoperit de savanţi. Este fascinant

Secretul inteligenţei umane, descoperit de savanţi. Este fascinant

Autor: Mihaela Stanescu 03.04.2015
Secretul inteligenţei umane, descoperit de savanţi. Este fascinant
Creşterea spectaculoasă a inteligenţei umane, prin care omul se deosebeşte atât de mult de restul regnului animal, s-ar putea datora unei singure gene, care duce la sporirea numărului de celule dintr-o regiune-cheie a creierului, au descoperit oamenii de ştiinţă.

Capacităţile cognitive ale omului, prin care acesta se distanţează mult chiar şi de cele mai apropiate rude actuale ale sale din regnul animal – maimuţele antropoide – s-ar putea datora unei singure gene, absolut specifică oamenilor, arată un studiu recent.

Gena a fost identificată la omul modern (Homo sapiens), la omul de Neanderthal şi la o altă specie umană dispărută, numită omul din Denisova (sau denisovan), dar nu şi la cimpanzei. 

Gena a permis dezvoltarea zonei numite neocortex, care a ajuns să conţină, la om, mult mai mulţi neuroni decât la orice altă specie, inclusiv maimuţele antropoide. 

Studiul a fost condus de Marta Florio, specialist în biologie celulară şi moleculară la Institutul Max Planck pentru studiul biologiei moleculare, celulare şi al geneticii din Dresda, Germania. Această genă pare să fie responsabilă de dezvoltarea creierului uman până la parametrii actuali şi de evoluţia prin care s-a ajuns de la maimuţe antropoide primitive la omul actual, înzestrat cu un limbaj şi o cultură complexe – un proces care a durat milioane de ani.

Acum cca. 3,8 milioane de ani, Australopithecus afarensis, un strămoş primitiv al omului, avea un creier cu volumul de numai 500 cm cubi, aproximativ o treime din volumul cerebral al omului actual.

Acum 1,8 milioane de ani, Homo erectus avea un creier cu volum dublu faţă de cel al australopitecului şi trăia în grupuri sociale mai complexe, folosea unelte şi întrebuinţa focul. 

Oamenii moderni (în sens anatomic) Homo sapiens şi „verii” lor dispăruţi, omul de Neanderthal şi omul din Denisova, aveau creiere cu volumul de aproximativ 1.400 cm cubi, cea mai mare creştere înregistrându-se în zona numită neocortex, care conţine un număr foarte mare de neuroni şi este sediul unor funcţii avansate precum limbajul şi gândirea logică. 

Autorii studiului au analizat un tip de celule progenitoare neuronale, o categorie de celule stem din care se formează, în cursul dezvoltării embrionare, neuronii. 

La şoareci, de exmplu, aceste celule se divid o singură dată şi apoi se transformă în neuroni. În schimb, la om, aceleaşi celule se divid de multe ori înainte de transformarea lor finală, rezultând astfel un număr imens de neuroni.

Cercetătorii au analizat genele care erau activate, la şoareci şi la oameni, în stadiul cel mai intens al dezvoltării creierului. 

Au descoperit că o anumită genă, numită ARHGAP11B, era puternic activată în celulele progenitoare neuronale de om, dar nu era prezentă şi în cele de şoarece. 

Acest fragment de ADN făcea cândva parte dintr-o genă mult mai mare, dar, cumva, a fost duplicat (au apărut copii ale sale), iar fragmentul duplicat a fost inserat în genomul uman. 

Cercetătorii au inserat şi activat acest fragment de ADN în creierul şoarecilor. Deşi aceste animale au în mod normal un neocortex neted (fără circumvoluţiuni) şi slab dezvoltat, la şoarecii la care a fost inserată gena umană neocortexul s-a dezvoltat mai mult, conţinând un număr mai mare de neuroni şi prezentând chiar o tendinţă de a forma circumvoluţiuni („cutele” sau „încreţiturile” caracteristice creierului animalelor mai evoluate, ca şi omului – o configuraţie care permite acumularea mai multor neuroni într-un volum mic de spaţiu). Cercetătorii nu au testat inteligenţa şoarecilor, pentru a vedea dacă a sporit, dar aceasta este o potenţială direcţie de cercetare pentru viitor, a declarat Marta Florio.

Comparând genoamele mai multor specii de mamifere, cercetătorii au confirmat că gena ARHGAP11B, existentă la omul actual, era prezentă şi la neaderthalieni şi denisovani, dar că ea nu există la alte mamifere, precum şoarecii şi cimpanzeii.

Această constatare sugerează că gena a apărut curând după ce ramura evolutivă a oamenilor s-a desprins de cea a cimpanzeilor şi că tocmai această genă a netezit drumul spre dezvoltarea rapidă a creierului uman.

Totuşi, această schimbare genetică probabil nu explică pe deplin inteligenţa superioară a omului modern, spun cercetătorii. Şi alte specii de oameni – precum neanderthalienii – aveau creiere mari, dar inteligenţa remarcabilă a speciei Homo sapiens ar putea fi legată mai curând de modul în care celulele creierului îşi formează şi desfiinţează conexiunile neuronale, în decursul timpului.

Rezultatele cercetărilor au fost publicate în jurnalul Science.

Sursa: Fox News

Cele mai noi articole
Alexandru Rafila, mesaj pentru cei care sunt împotriva vaccinului anti-COVID
Alexandru Rafila, mesaj pentru cei care sunt împotriva vaccinului anti-COVID
Bitcoin ar putea să depășească pragul istoric de 20.000 de dolari
Bitcoin ar putea să depășească pragul istoric de 20.000 de dolari
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Galaxy Z Fold 3 ar putea să nu aibă o cameră frontală la vedere
Galaxy Z Fold 3 ar putea să nu aibă o cameră frontală la vedere
Un „drum al oaselor” a fost descoperit în Siberia: Rămășițele umane ar putea fi vechi de aproape un secol
Un „drum al oaselor” a fost descoperit în Siberia: Rămășițele umane ar putea fi vechi de aproape un secol
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Ecosisteme microbiene antice au fost descoperite sub craterul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor
Ecosisteme microbiene antice au fost descoperite sub craterul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor
Spionul din sufragerie. Cercetătorii au transformat un aspirator în dispozitiv de spionaj
Spionul din sufragerie. Cercetătorii au transformat un aspirator în dispozitiv de spionaj
Surface Duo, telefonul cu două ecrane de la Microsoft, ar putea ajunge și în Europa
Surface Duo, telefonul cu două ecrane de la Microsoft, ar putea ajunge și în Europa
Date îngrijorătoare: 90% dintre români nu știu cum să acorde primul ajutor
Date îngrijorătoare: 90% dintre români nu știu cum să acorde primul ajutor
General Motors va produce un nou tip de baterii care va reduce costurile și va crește autonomia
General Motors va produce un nou tip de baterii care va reduce costurile și va crește autonomia
Studiu: Suntem mai eficienți acasă, dar lucrăm mai mult. Cum să ne organizăm timpul mai bine
Studiu: Suntem mai eficienți acasă, dar lucrăm mai mult. Cum să ne organizăm timpul mai bine
Testele frecvente și rapide ar putea limita răspândirea COVID-19 în câteva săptămâni
Testele frecvente și rapide ar putea limita răspândirea COVID-19 în câteva săptămâni
O nouă soluție pentru a juca Fortnite pe iPhone
O nouă soluție pentru a juca Fortnite pe iPhone
Sonda New Horizons de la NASA s-a uitat în spațiul îndepărtat și a descoperit surse neașteptate de lumină
Sonda New Horizons de la NASA s-a uitat în spațiul îndepărtat și a descoperit surse neașteptate de lumină
O misiune „îndrăzneață”: China încearcă să obțină noi mostre de pe Lună, dintr-o regiune care nu a mai fost explorată până acum
O misiune „îndrăzneață”: China încearcă să obțină noi mostre de pe Lună, dintr-o regiune care nu a mai fost ...
Imagini inedite din Munții Rodnei: Prima experiență a unui ied de capră neagră cu zăpada
Imagini inedite din Munții Rodnei: Prima experiență a unui ied de capră neagră cu zăpada
5 lucruri pe care nu le știai despre Hyundai i20, candidată la Mașina Anului 2021 în România
5 lucruri pe care nu le știai despre Hyundai i20, candidată la Mașina Anului 2021 în România