Prima pagină D:News

Primul echipaj de astronauţi care va petrece un an pe ISS a sosit pe avanpostul spaţial

Ana Obretin | 03.29.2015 | ● Vizualizări: 1128
FOTO: Hepta // Mediafax Foto     + zoom
Galerie foto (1)

O capsulă Soyuz având la bord trei astronauţi s-a conectat cu succes la Staţia Spaţială Internaţională (ISS), iar această misiune marchează o premieră, doi dintre membrii echipajului urmând să rămână pe avanpostul spaţial 342 de zile, cea mai lungă perioadă neîntreruptă de la lansarea ISS.

Capsula Soyuz (misiunea TMA16M), având la bord un echipaj format dintr-un astronaut american, Scott Kelly, şi doi cosmonauţi ruşi, Ghenadi Padalka şi Mihail Kornienko, a fost lansată vineri seară, la ora 19.42 GMT, de pe cosmodromul din Baikonur, Kazahstan, şi s-a conectat cu succes la ISS sâmbătă, la ora 01.33 GMT, potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunea NASA.

Echipajul din capsula Soyuz a fost întâmpinat la bordul staţiei de cei trei membri ai echipei din prezent a ISS, americanul Terry Virts (actualul comandant de bord), rusul Anton Shkaplerov şi italianca Samantha Cristoforetti, de la Agenţia Spaţială Europeană. Virts şi colega sa italiană se vor întoarce pe Terra în luna mai.

Scott Kelly, în vârstă de 54 de ani, şi Mihail Kornienko, în vârstă de 51 de ani, vor reveni pe Terra, însă, abia în martie 2016, iar aceasta va fi cea mai îndelungată perioadă neîntreruptă petrecută pe ISS de la primul ei vizitator, în 2000.



Cosmonautul rus Valeri Poliakov deţine recordul pentru cel mai îndelungat sejur pe orbită, cu peste 14 luni consecutive petrecute la bordul fostei staţii spaţiale Mir, între 1994 şi 1995.

Graţie acestei misiuni, Scott Kelly va deveni americanul care va petrece cea mai lungă perioadă în spaţiu fără întrerupere.

Scott Kelly şi Mihail Kornienko au deja o lungă experienţă în domeniul zborurilor spaţiale, fiecare petrecând anterior şase luni pe ISS.

Înainte de această misiune, Kelly s-a declarat îngrijorat de efectele generate de radiaţii şi microgravitaţie, care, în timpul misiunilor spaţiale îndelungate, slăbesc sistemul imunitar, reduc densitatea osoasă şi atrofiază muşchii. De asemenea, starea de imponderabilitate afectează vederea.

"Sper că nu va fi prea greu şi că vom putea să trăim şi să lucrăm în spaţiu pentru perioade mai îndelungate", a spus el. "Dar nu vom şti asta, până când nu vom încheia acest experiment", a adăugat astronautul american.

Fratele lui geamăn, Mark, un astronaut pensionar care a efectuat la rândul său mai multe misiuni pe ISS, va participa şi el la acest experiment. El va face examinări medicale regulate, la sol, pentru ca echipele medicale să poată să compare parametrii clinici ai săi cu cei ai lui Scott, în perioada în care acesta din urmă se află la bordul ISS.

Teste genomice sunt, de asemenea, în derulare pentru a determina felul în care un zbor îndelungat în spaţiu poate să afecteze organismul.

De altfel, Agenţia spaţială rusă a pus la dispoziţia coordonatorilor experimentului toate datele culese pe parcursul misiunilor umane de lungă durată în spaţiu, realizate la bordul staţiei Mir, chiar dacă multe progrese şi descoperiri ştiinţifice au mai fost făcute de atunci.

Pentru NASA, acest test are ca scop colectarea de date biomedicale pentru pregătirea misiunilor cu echipaj uman de lungă durată, de exemplu, a celor spre Marte, preconizate a debuta în jurul anilor 2030.

La fel ca în timpul precedentelor sale vizite pe ISS, Mark Kelly îşi va petrece o parte a timpului citind, privind emisiuni de televiziune şi meciuri de baschet şi de hochei. Dar, de această dată, el intenţionează să ţină şi un jurnal, în care să vorbească despre experienţele şi impresiile sale, spunând, totodată, că îi va fi dor de familia sa. Astronautul american este divorţat şi are doi copii.

Mihail Kornienko, căsătorit şi tată al unei fetiţe, spune că "apa care curge şi în care poţi să înoţi, nu sub forma unor bule plutind în spaţiu" reprezintă unul dintre lucrurile de care îi va fi cel mai dor pe ISS.

Potrivit cosmonautului rus Ghenadi Padalka, care va fi comandantul ISS pentru primele şase luni din misiunea lui Scott Kelly şi Mihail Kornienko, cel mai dur obstacol nu va consta în proba fizică, ci în aceea psihologică. "Să te afli departe de Terra şi să trăieşti într-un spaţiu închis alături de puţini oameni cu care să vorbeşti va fi, după mine, cel greu lucru pentru ei", a spus cosmonautul rus.

În decembrie, la Paris, Scott Kelly şi Mihail Kornienko au susţinut o conferinţă de presă comună. Ei au explicat cu acea ocazie că tensiunile americano-ruse provocate de criza din Ucraina nu au nicio influenţă asupra relaţiilor dintre ei.

"Trebuie să contăm unii pe alţii. Vieţile noastre depind de asta. Mihail trebuie să poată să conteze pe mine, în caz de risc. Nu vorbim despre chestiunile politice dintre ţările noastre", a spus Scott Kelly.

"Nu există nicio graniţă în spaţiu", a spus Mihail Kornienko. "ISS este un frumos exemplu al felului de a lucra împreună, mai ales pentru politicienii de pe Terra", a adăugat cosmonautul rus.

"Nu aş putea să îmi doresc profesionişti mai buni pentru această misiuni, suntem cu toţii prieteni buni", a mai spus Kelly.

Astfel, misiunea de cercetare ruso-americană are şi valoare simbolică, în contextul conflictului ucrainean relaţiile dintre SUA şi Rusia fiind cele mai proaste de la sfârşitul Războiului rece, în 1991.

De la lansarea sa, în 1998, ISS a fost finanţată în mare parte de Rusia şi SUA, fiecare dintre cele două state depinzând unul de celălalt, iar cooperarea spaţială rămâne unul dintre rarele domenii în care colaborarea ruso-americană nu a avut de suferit.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

Sursă: Mediafax

Tag-uri: iss | astronauti | echipaj | lansare