Culoarea luminii, nu intensitatea, este cea care ne influenţează ceasul biologic. Cum ar putea beneficia milioane de oameni de această descoperire

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Studiul este primul care dezvăluie mecanismul neuronal prin care ceasul nostru intern măsoară schimbările culorii luminii de la apus şi de la răsărit. Pentru a realiza acest experiment, o echipă de cercetători s-a uitat la culoarea luminii din anumite momente ale zilei pentru a vedea ce rol joacă în aprecierea orei. Din concluziile lor reiese că la amurg lumina este mult mai albastră decât în timpul zilei.

Cercetătorii au înregistrat totodată activitatea electrică a ceasului biologic al şoarecilor în timp ce acestora li se arătau mai mulţi stimuli vizuali, descoperind astfel că mulţi dintre neuronii creierului răspund mai puternic la schimbările de culori decât la cele de luminozitate. Ei au simulat totodată un cer artificial care reproducea schimbările naturale ale culorii luminii şi au descoperit pe această cale că animalele nocturne expuse timp de o lună la acest mediu aveau cea mai ridicată temperatură a corpului la apus, când cerul era albastru închis. Dacă era schimbată doar luminozitatea, nu şi culoarea luminii, şoarecii au devenit mai activi după amurg, lucru care sugerează că ceasul lor biologic nu funcţiona corect.

”Este pentru prima dată când am reuşit să testăm teoria că (culoarea, n.r.) afectează ceasul biologic al mamiferelor. A fost mereu foarte dificil să separi schimbările de culoare de schimbările de luminozitate, dar folosind aceste instrumente experimentale şi o abordare psihofizică am reuşit”, a precizat autorul principal al studiului Timothy Brown.

”Ceea ce este interesant este că aceste descoperiri sunt valabile şi pentru oameni. Deci, în teorie, (culoarea, n.r.) ar putea fi folosită pentru manipularea ceasului nostru intern, lucru care ar putea fi util pentru persoanele care lucrează pe ture sau pentru cei care vor să minimizeze efectele schimbării de fus orar”, a precizat cercetătorul.

Sursă: HNGN