Prima pagină D:News

A schimbat comunismul noţiunea de naţionalism? Răspunsul, într-un interviu cu istoricul Lucian Boia

Andreea Ofiţeru 05.11.2015 | ● Vizualizări: 1843

Comunismul a dus la izolarea românilor, la insularizarea lor, ”la o rupere a raporturilor dintre elita românescă şi elita occidentală, explică istoricul Lucian Boia, într-un interviu pentru Gândul. Despre modul cum s-a românizat România, precum şi despre procesul care a dus la răspândirea limbii române pe teritoriul care aparţine astăzi statului român, citiţi în interviul de mai jos.

A schimbat comunismul noţiunea de naţionalism faţă de perioada interbelică? Sunt românii care au trăit în comunism mai ataşaţi de valorile din statul lor?

E destul de greu de făcut o analiză, ar trebui o dezbatere întreagă pe această temă. Fapt este că regimul comunist a avut mai întâi o fază violentă antinaţională, aşa zis internaţionalistă în anii 1948-1949, şi cu atât mai mult trecerea apoi la o fază naţionalistă- care nu şi-a spus niciodată aşa fiindcă termenul era prohibit- a dus la o ideologie naţionalistă foarte accentuată care a fost cu atât mai uşor acceptată de oameni cu cât venea după faza antinaţională. A apărut ca o reparaţie. Când citeşti manualul lui Roller eşti tentat să apreciezi foarte mult manualele naţionaliste de istorie, care nu sunt mai adevărate, dar sunt oricum mai plăcute la auz decât ceea ce se spunea în manualul lui Roller.

Prin comunism s-a ajuns şi la o izolare a românilor, la o insularizare, la o rupere a raporturilor dintre elita românescă şi elita occidentală. S-a petrecut o izolare a românilor de elita culturală europeană. E o insuficienţă a României această izolare, mai ales că e o tradiţie a spaţiului românesc în aceste raporturi cu ceilaţi, şi cu ceilalţi risipiţi printre români, dar şi cu celelalte surse de cultură, cu celelalte modele, modelul slavo-bizantin în Evul Mediu, modelul occidental în epoca modernă. În ansamblu, a fost o mare pierdere, şi asta rămâne în continuare o insuficienţă a societăţii româneşti.

Ce mai înseamnă naţionalismul astăzi?

Trebuie să ne definim termenii mai întâi. Eu când spun naţioalism mă gândesc la ideologie naţională foarte accentuată şi cu accente conflictuale, mai curând la ceea se înseamnă în chip negativ o asemenea atitudine. Altminteri, putem vorbi mai degrabă de patriotism decât de naţioanalism, dar sigur e o chestiune de definire a termenilor.

Şi atunci cât de patrioţi mai sunt românii astăzi?

Românii sunt de multe feluri. Bineînţeles că pe cei care fură şi se remarcă printr-o corupţie greu de imaginat nu cred că-i băntuie patriotismul. După cum cei care se bat cu pumnul în piept că sunt români şi văd numai duşmani în ceilalţi, în unguri, dar şi în occidentali, îi auzi pe unii că suntem pe care să devenim o colonie a Occidentului, ăsta este într-adevăr naţionalismul, atitudinea asta patriotică exagerată şi cu ascuţism împotriva celorlalţi. Deci patriotismul astăzi cred că trebuie să însemne o îmbinare echilibrată între specificul românesc care nu trebuie pierdut, sigur  interesele României care trebuie apărate, dar trebuie apărate în acord şi în armonie cu interesele generale europene. Am mai spus asta, trebuie să reuşim să fim în aceeaşi măsură români şi europeni, europeni şi români, să nu mai vedem o discreptanţă în aceşti termeni, o contradicţie.

Citiţi interviul integral pe gandul.info