Cum sunt în realitate românii. Rezultatul în premieră al unui studiu amănunţit

Profilul „Făt-Frumos” este asociat cu persoane educate, între 30 şi 50 de ani, iar celălalt cu persoane cu educaţie scăzută, între 14 şi 17 ani şi peste 60 de ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Coordonatorul echipei de psihologi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca şi Universitatea Bucureşti, Daniel David, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că prezentarea primelor concluzii ale studiului despre profilul naţional de personalitate a românilor reprezintă o premieră.

• Unde se află cel mai bogat zăcământ de aur descoperit vreodată pe Pământ?
• Petroglife vechi de 8.000 de ani, descoperite într-un sat izolat din Venezuela

„Am finalizat un studiu despre profilul naţional de personalitate al românilor la nivel regional, acceptat deja spre publicare, iar prezentarea primelor concluzii reprezintă o premieră. Din studiu reiese că personalitatea naţională a românilor are o structură bipolară, adică sunt două profiluri complet diferite de personalitate. Pe de-o parte, este un profil caracterizat prin instabilitate emoţională scăzută, asociată cu deschidere crescută, extraversiune, agreabilitate şi conştiinciozitate, numit factorul X plus, având un potenţial pozitiv, al cărui nume metaforic mergând pe tradiţia românească este «Făt Frumos». Avem apoi al doilea profil, cu instabilitate crescută şi deschidere scăzută, şi extraversiune, agreabilitate, conştiinciozitate scăzute, factorul X minus, căruia i-am spus «Zmeul». Profilul X plus este mai frecvent între 30 şi 50 de ani, la oameni cu educaţie superioară, iar celălalt este frecvent între 14 şi 19 ani, şi peste 60 de ani, fiind asociat unui nivel mai scăzut de educaţie”, a spus David.

Potrivit acestuia, cele două profiluri bipolare sunt distribuite relativ egal pe teritoriul României, acestea nefiind pozitive sau negative, „ci au doar un potenţial pozitiv sau negativ”.

„Transformarea lor în comportamente funcţionale social depinde de instituţiile socio-culturale care există în România. Dacă ai instituţii proaste, chiar dacă ai profilul X plus, acesta nu se va exprima în comportamentele pe care le facem şi vor accentua instabilitatea emoţională din profilul X minus. Chiar dacă înţelegem această structură bipolară a personalităţii, miza nu este să schimbăm personalitatea, ci cum creezi instituţii socio-culturale moderne care să folosească maximal potenţialul din fiecare profil. Aici este miza majoră pe care o avem ca ţară”, a explicat psihologul clujean.

El a adăugat că această structură bipolară de personalitate are o serie de avantaje.

„Într-o lume nesigură, plină de pericole, această structură bipolară te face să fi mai puţin influenţat de acţiunea unor forţe negative asupra sistemului, ceea ce este un lucru bun. Într-o lume lipsită de pericole, această structură nu ne ajută foarte mult”, a mai spus Daniel David.

Psihologul a adăugat că distribuţia celor două personalităţi este una fractală, în sensul că, la nivelul ţării, există acelaşi raport între cele două profiluri, „fiecare zonă cuprinzând în miniatură ţara în mod global”.

Daniel David a subliniat că era nevoie de un astfel de studiu privind profilul naţional de personalitate al românilor în condiţiile în care România nu a fost inclusă, până acum, în analize similare realizate la nivel internaţional.

„În anul 2005, profesorul Antonio Terracciano de la Florida State University din SUA a analizat în revista «Science» profilul naţional de personalitate în 49 de ţări şi culturi ale lumii, investigând diferenţa între «cum sunt» versus «cum se cred» aceste ţări, prin prisma caracterului, a personalităţii naţionale. România a lipsit din această analiză. În 2013 şi 2015, profesorul Jason Rentfrow, de la Universitatea Cambridge, a analizat harta psihologică regională în SUA şi Marea Britanie. România nu are o astfel de hartă psihologică”, a precizat Daniel David.

Psihologul clujean a mai explicat că, într-o lume globalizată, în care ţările vin tot mai des în interacţiune unele cu altele, înţelegerea profilurilor psihoculturale este fundamentală, „deoarece poate contribui la o mai bună comunicare între ţări şi culturi diferite şi la evitarea conflictelor”.

Daniel David este psiholog şi lucrează în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie/Institutul Internaţional de Psihoterapie din cadrul UBB Cluj-Napoca.

Rezultatele studiului privind profilul naţional de personalitate al românilor, realizat de psihologi de la UBB Cluj-Napoca şi Universitatea Bucureşti, urmează să fie publicat în noiembrie 2015 în „Romanian Journal of Applied Psychology”. Studiul se bazează pe lucrarea monografică a lui Daniel David intitulată „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o abordare cognitiv-comportamentală”, apărută în acest an.

Sursa: Mediafax