O nouă o armă împotriva astmului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

 Incidenţa astmului a crescut de patru ori ca număr de cazuri din anii 1950 şi afectează până la 20% dintre copiii din ţările occidentale, au precizat oamenii de ştiinţă canadieni într-un studiu publicat miercuri în revista medicală ‘Science Translational Medicine’.

„Acest studiu arată că patru tipuri de bacterii intestinale joacă un rol în prevenirea astmului, dar numai foarte devreme în viaţă, în momentul formării sistemului imunitar al nou-născutului”, spune Brett Finlay, profesor de microbiologie la Universitatea din Columbia Britanică din Canada şi unul dintre principalii autori ai studiului.

• Fețele femeilor sunt mai atractive decât cele ale bărbaților, arată un studiu
• Veste bună din Brazilia! Defrișările din pădurea amazoniană au ajuns la cel mai scăzut nivel din…

Aceasta descoperire deschide calea spre dezvoltarea de tratamente preventive cu probiotice care îi pot proteja pe nou-născuţi împotriva astmului, spun cercetătorii. De asemenea, descoperirea ar putea ajuta la proiectarea de teste pentru a anticipa care dintre copiii mici sunt cei mai susceptibili să sufere de astm, menţionează AFP.

În cadrul acestei cercetări, oamenii de ştiinţă au analizat materii fecale prelevate de la 319 copii.

Analiza acestor probe a relevat un deficit a patru tipuri de bacterii intestinale la copiii de trei luni care mai târziu au prezentat un risc mai mare de a suferi de astm.

Cei mai mulţi copii dobândesc natural aceste patru tulpini de bacterii (Faecalibacterium, Lachnospira, Veillonella şi Rothia), însă nu se cunoaşte de ce alţi copii nu le dobândesc.

Cercetătorii au găsit însă mai puţine diferenţe în rata prezenţei acestor bacterii în flora intestinală la copii mai mici de un an, ceea ce indică faptul că primele trei luni de viaţă sunt critice pentru dezvoltarea sistemului imunitar.

Cercetătorii au reuşit sa confirme aceste observaţii cu experimente pe şoareci, descoperind că rozătoarele cărora le-au fost inoculate la naştere aceste patru tipuri de bacterii au avut simptome în mod net mai puţin severe de astm.

„Această descoperire oferă noi modalităţi de prevenire a acestei boli potenţial mortale pentru un mare număr de copii”, a declarat dr.Stuart Turvey, specialist pediatru în imunologie la spitalul de copii din Vancouver.

„Aceasta arată probabil că există o fereastră, probabil, de o sută de zile după naştere pentru o intervenţie terapeutică de protejare a nou-născuţilor împotriva astmului”, a continuat el.

Sunt necesare cercetări mai ample pentru confirmarea acestei constatări şi pentru înţelegerea modului în care aceste bacterii acţionează asupra mecanismului de dezvoltare a astmului, a spus specialistul. El a menţionat că un studiu în acest sens este deja în curs de desfăşurare în Ecuador.

„Aceste bacterii intestinale produc metaboliţi, substanţe chimice care sunt aparent foarte importante pentru formarea sistemului imunitar în primele două sau trei luni de viaţă”, a explicat dr.Stuart Turvey pentru AFP.

Rolul bacteriilor intestinale în lupta împotriva alergiilor a fost deja relevat de cercetări anterioare, a amintit specialistul.

Un studiu publicat în SUA la sfârşitul anului 2014 a arătat că anumite bacterii intestinale protejează şoarecii împotriva alergiilor alimentare, în special la alune, dar cauzele acestui fenomen rămân necunoscute.

Studiul actual întăreşte ipoteza că mediul nostru este excesiv de curat, distrugând agenţi bacterieni utili, a spus dr. Turvey, citând un studiu realizat în Germania care a descoperit un risc mai mic de astm la copiii crescuţi în preajma fermelor.

Consolidând această ipoteză, el a menţionat că acei copiii trataţi cu multe antibiotice în timpul primului an de viaţă sunt mai predispuşi la astm chiar decât cei născuţi prin cezariană, aceştia din urmă nefiind expuşi la aceleaşi bacterii precum cei care vin pe lume prin canalul vaginal.

Organismul uman are trilioane de bacterii care joacă un rol esenţial pentru sănătate, au subliniat cercetătorii, cu precizarea că în corpul uman există de zece ori mai multe bacterii decât celule componente.

Sursa: Agerpres