Burnout, boala cumplită căreia îi cad victime tot mai mulţi români. Unul dintre primele cazuri a şocat întreaga ţară, în 2007

O boală a societăţii moderne, ale cărei rădăcini au fost descoperite în anii 70 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Este un flagel ale cărui consecinţe sociale, psihice şi economice sunt devastatoare. Un sindrom care consumă din interior, până la epuizare, aproape jumătate din populaţia activă a planetei, relatează Digi 24.

• Exporturile de „somon turcesc”, crescut în „cuști” subacvatice în Marea Neagră, au explodat
• Unul dintre cele mai grave atacuri cibernetice din istorie. 16 miliarde de conturi, sparte de hackeri

„În primul rând sindromul Burnout apare pentru ca e prea multă muncă şi prea puţină satisfacere a nevoilor personale a omului respectiv. Adică apare o suprasolicitare cronică. În primul rând a intelectului, a funcţiilor psihice, mai ales la locul de muncă”, explică  Sorin Ene, psihiatru, citat de Digi 24.

Un chestionar realizat de una dintre cele mai mari companii de audit din lume, publicat în luna martie, a arătat faptul că românii petrec la birou un număr mai mare de ore decât ceilalţi europeni.

„Pe mine, ce m-a frapat cel mai mult, a fost timpul de lucru excesiv pe care managerii din România îl petrec la serviciu în comparaţie cu ceilalţi manageri din ţările mai dezvoltate. Spre exemplu, faţă de Germania şi Marea Britanie, avem un număr dublu de ore de lucru, din perspectiva asta mie mi se pare o problemă.”,  spune Andreea Mihnea, director de resurse umane

Numărul mare de ore petrecut la birou o perioadă lunga de timp duce inevitabil către o cronicizare a stresului, iar atunci când primele simptome ale burnout-ului încep sa se instaleze, randamentul scade şi mai mult.

În cele din urma, se poate ajunge în cazuri extreme, la sindromul de epuizare completa, când omul respectiv trage atât de mult de el încât cade de-a-n picioarelea.

Raluca Stroescu lucra în anul 2007 într-unul din aceste birouri, pentru aceeaşi companie de audit care astăzi atrage atenţia asupra dezechilibrului între viaţa profesională şi cea privată a angajaţilor români.

Raluca avea 31 de ani, 40 de kilograme şi era manager de audit. A fost găsită moartă în propria casă, înconjurată de rapoarte şi de dosare, după zeci de zile în care colegii susţin că a lucrat fără întrerupere. Nici până astăzi cauzele morţii Ralucăi nu au fost complet elucidate, însă în mentalul colectiv a rămas drept „femeia care a murit de la prea multă muncă”.

Peste o sută de oameni din managementul mediu şi de vârf al unor companii multinaţionale au fost atent monitorizaţi, iar rezultatele au aratat ca majoritatea covârşitoare avea nivelul de stres mult peste cel normal. Cel mai bun remediu pentru un creier suprasolicitat zilnic este pauza şi recuperarea. De multe ori, perioadele de relaxare sunt insuficiente, lucru care agravează şi mai mult efectele sindromului burnout.