Home » D:News » Cât de autentică mai este mâncarea tradiţională de 1 Decembrie? Fasolea provine 95% din import, costiţa şi cârnăciorii – 60%

Cât de autentică mai este mâncarea tradiţională de 1 Decembrie? Fasolea provine 95% din import, costiţa şi cârnăciorii – 60%

Cât de autentică mai este mâncarea tradiţională de 1 Decembrie? Fasolea provine 95% din import, costiţa şi cârnăciorii – 60%
Publicat: 01.12.2016
Mai puţin de 5% din consumul intern de fasole şi aproximativ 40% din consumul de carne provin din producţia naţională, restul de peste 95% - respectiv 60% - provenind din import, arată mai multe surse oficiale consultate de MEDIAFAX.

În fiecare an, la mesele câmpeneşti oferite de autorităţi cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori sau, după caz, cu costiţă afumată. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradiţională a Zilei Naţionale, statisticile – tot oficiale – privind preparatul de fasole cu costiţă/cârnăciori arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente este asigurat din producţia autohtonă, marile cantităţi provenind din import.

Un studiu al Consiliului Concurenţei, spre exemplu, arată că fasolea din consumul intern provine doar în proporţie de 4% din recolta sau producţia naţională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporţie de 32% şi din afara UE în proporţie de 64%, restul de 4% reprezentând producţia naţională.

De cealaltă parte, statisticile patronatelor cu profil alimentar arată că mezelurile sunt în proporţie de peste 90% procesate în România, dar carnea – ca ingredient principal – este adusă din import, mai ales cea de porc, proporţia medie a importurilor fiind de 60%. Sau, în termeni geometrici, dintr-un metru de cârnaţi 60 de centimetri provin din import şi 40 de centimetri provin din producţia naţională, doar prepararea (procesarea) executându-se local.

De vreo 15 ani, în România producţia de fasole este aproape zero, pentru că este greu de vândut în condiţiile concurenţei importurilor. Chiar şi cea care este prezentată drept producţie românească este de fapt amestecată cu fasole din import. Iar despre aceasta gospodinele spun că nu e bună pentru că nu se fierb simultan toate boabele, unele rămânând tari şi stricând astfel mâncarea”, a declarat pentru MEDIAFAX Sorin Minea, preşedintele patronatului ROMALIMENTA.

„Cât despre preparatele din carne, sigur că procesarea se face majoritar în România – mai puţin acele sortimente din categoria premium, aduse din ţări cu tradiţie – însă materia primă, carnea brută în carcasă, este de import în proporţie de 60%. Şi încă ceva: anual, 1,3 milioane de porci (grăsuni) sacrificaţi în România sunt aduşi de fapt din import, astfel că e greu de stabilit ce mai e românesc şi ce nu în mezelurile noastre”, a subliniat liderul patronal.

Statisticile Consiliului Concurenţei mai arată că la aproape toate grupele de legume şi fructe importurile au proporţii de peste 50%, cu excepţia cireşelor (45%) şi a verzei (43%). Cele mai mari proporţii ale importurilor în consumul intern sunt consemnate la fasole (96%), pere (95%), mere (86%) şi struguri (85%).S

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem