Prima pagină D:News

INS: Populaţia feminină a României însumează peste 10 milioane de persoane - 51,2%

Anca Olteanu 03.09.2017 | ● Vizualizări: 2806
Credit: 123RF     + zoom
Galerie foto (1)

Peste 10,1 milioane de femei au avut reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, la 1 ianuarie 2016, din 19,7 milioane de persoane - totalul populaţiei rezidente, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; 5,55 milioane locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%, relateayă Mediafax

Populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. Vârsta medie naţională este de 41,5 ani, vârsta medie a femeilor este de 43,1 ani, iar vârsta medie a bărbaţilor este de 39,9 ani.

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. Cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5 % din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani numără 4,62 milioane de persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2016, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,8%).



În populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (58,6‰), Suceava (53,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (53,6‰), iar cele mai scăzute în Gorj (32,1‰) şi Olt (34,9‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 42,4 copii născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă. În anul 2015, numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 197.491 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2015, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 de fete. În anul 2015, faţă de anul 2014, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2015 rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 9,8‰ în anul 2014, la 10,2‰, iar în mediul rural de la 9,5‰ în anul 2014, la 9,7‰. În anul 2015, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2014.

În anul 2015, vârsta medie a mamei la naştere (28,3 ani) şi la prima naştere (26,9 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,2 ani şi respectiv 26,8 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,5 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural).

Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,1 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31 de ani), iar cea mai scăzută în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani).

Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (38,7%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anii anteriori (41,8% în anul 2014). Un procent de 48,5% născuţi-vii au avut mame salariate.

În anul 2015, în mediul rural, 56,4% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 24,3% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.

În anul 2015 continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie, cel puţin studii universitare (28,1%), cât şi ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu, profesional, liceal şi postliceal (36,7%).

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2015, a fost de 78,9 ani (79,68 ani în urban şi 77,92 ani în rural)

În anul 2015, rata nupţialităţii a fost de 5,6 căsătorii la 1.000 de locuitori. Din totalul de 125.454 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (22.902 căsătorii), iar cele mai puţine în luna martie (4.208 căsătorii), păstrându-se ciclul tradiţional.

România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 de 4,2‰. Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2015 la 29,1 ani la femei şi 32,5 ani la bărbaţi.

Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2015, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,4 ani la femei şi 30,6 ani la bărbaţi.

În anul 2015 s-au înregistrat 31.527 de divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,42 divorţuri la 1.000 de locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 2‰.

Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (19,9%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluţie. Vârsta medie la divorţ a fost de 37,8 ani pentru femei si 41,4 ani pentru bărbaţi.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului al treilea din 2016, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8,62 milioane de persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că 1,7% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori, 19,8% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi, 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor,.

Potrivit analizei, 21,2% din femei şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi şi 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Câţi oameni vor mai fi în România în 2060? Institutul Naţional de Statistică lansează un anunţ îngrijorător

Record negativ în România: 2013, anul cu cel mai mic număr de naşteri de după al doilea război mondial!

Infertilitatea afectează 30% dintre femeile de peste 35 de ani din România. Cinci cauze mai puţin cunoscute ale acestei probleme

O statistică ÎNGRIJORĂTOARE arată cât timp acordăm smartphone-ului într-un an. În mod clar, ar trebui să renunţăm la acest obicei 

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI