Din ce cauză apare frigiditatea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

 „Frigiditatea este determinată de ceea ce gândeşte şi simte persoana faţă de momentele intime. Pot apărea sentimente de vinovăţie, ruşine faţă de actul sexual, de a fi văzută goală de către un bărbat, complexe legate de felul în care arată, teama de a nu fi criticată, respinsă, nesiguranţa cauzată de lipsa de experienţă”, precizează psihoterapeutul Laura Maria Cojocaru pentru Gândul.

• La câte facultăți poți studia simultan, având și un job? Potrivit unei studente din Viena, numărul…
• Ce nu vor mai avea voie turiștii să facă în Croația? Chiar locuitorii au cerut asta!

Frigiditatea poate avea cauze medicale, psihologice sau poate fi o stare dată de anumite medicamente. Antidepresivele, sedativele, antihipertensivele pot determina scăderea libidoului. „Frigiditatea este în primul rând o problemă a femeii cu ea însăşi. Indiferent dacă vorbim de traumă, de lipsa stimei de sine, de alegerea greşită a partenerilor sexuali, de teama de a se deschide sau implica sufleteşte, ori de frica de a nu greşi ceva în relaţia cu partenerul, teamă  ce o poate face să îl piardă”, precizează psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

Frigiditatea poate fi:

1.Totală. Contactul sexual  se desfăşoară aproape mecanic fără senzaţii erotice, fără orgasm.

2. Incompletă – Dorinţa sexuală există, dar actul sexual nu este atât de intens încât să se obţină orgasmul vaginal.

3. Parţială – Imposibilitatea obţinerii orgasmului vaginal prin stimulare externă se poate ajunge la orgasm clitoridian.

Frigiditatea poate avea cauze medicale, psihologice sau pot fi o stare dată de anumite medicamente. ,,Frigiditatea provoacă frustrări ambilor parteneri, pentru femeie sexul devenind doar o datorie conjugală, iar barbaţii pot ajunge la credinţa că nu sunt destul de pricepuţi sau dotaţi pentru a-şi satisface partenera. Este bine ca ambii să înţeleagă că frigiditatea poate fi tratată şi că o metoda eficienta de a trece peste probleme este comunicarea şi buna înţelegere’’, mai spune psihoterapeutul Laura Maria Cojocaru.

Citeşte continuarea în Gândul!